Librarie online
Inocența absolută față în față cu răul absolut
Pentru a supraviețui infernului în care a fost aruncată la nici 3 ani și experimentelor lui Josef Mengele, Luda s-a închis în tăcere. Peste 70 de ani mai târziu, atunci când ea a putut în sfârșit să-și transpună în cuvinte experiența, întreaga lume a amuțit. Aceasta este povestea ei și a copiilor Holocaustului.
Inocența absolută față în față cu răul absolut
Pentru a supraviețui infernului în care a fost aruncată la nici 3 ani și experimentelor lui Josef Mengele, Luda s-a închis în tăcere. Peste 70 de ani mai târziu, atunci când ea a putut în sfârșit să-și transpună în cuvinte experiența, întreaga lume a amuțit. Aceasta este povestea ei și a copiilor Holocaustului.
Comandă prin telefon
031-433.50.68
L-V 09:30 - 17:30
Livrare în România
1-4 zile lucrătoare
Ridicare din Easybox
1-4 zile lucrătoare
4 persoane se uită la acest produs.
Grăbește-te! La acest produs, stocurile sunt limitate.
Specificații Eu sunt 70072
Citește recenzia cărții
Rezumat Eu sunt 70072 - Paolo Rodari, Lidia Maksymowicz
Am supraviețuit pentru a-mi spune povestea
„De la ultima noastră întâlnire îmi amintesc ochii ei. Mă privește cu dragoste, cu disperare. Îmi ține capul în mâini, mă privește drept în ochi și mă sărută. Sunt fata ei, inima ei, dragostea ei. Nu uit cuvintele pe care mi le-a spus. Mi le repet zile întregi după plecarea ei. Amintește-ți cum te cheamă și de unde vii. Mă cheamă Luda Boczarowa, am cinci ani și sunt din Belarus.”
Lidia Maksymowicz a fost, atât cât destinul i-a îngăduit, Luda Boczarowa, o fetiță cu ochi albaștri luminoși, iubită și îngrijită de părinți și bunici. Apoi, înainte de a împlini 3 ani, a devenit pentru torționarii săi din cumplitul Pavilion al copiilor de la Auschwitz-Birkenau doar un număr: 70072. Timp de peste 15 luni, micuța Luda a îndurat frigul, foamea, singurătatea, frica permanentă și durerile atroce provocate de experimentele îngrozitoare la care o supunea însuși Îngerul Morții, Josef Mengele.
Totuși, în ciuda ororii, a supraviețuit pentru a-și spune povestea și pentru a-și căuta mama transferată în alt lagăr înainte de eliberare. Acum, povestea sa despre suferință și speranță a devenit o carte-avertisment care încearcă să exprime drama de dincolo de cuvinte a unui copil pus față în față cu moartea și cruzimea.
Tatuajul sărutat de Papa Francisc
Numărul tatuat pe brațul Lidiei Maksymowicz a atras atenția lumii întregi atunci când Papa Francisc a ales să-l sărute în mod simbolic în mijlocul Pieței San Damaso.
„A fost un simplu gest de reconciliere, pentru ca memoria trecutului să fie păstrată vie, să putem învăța din paginile negre ale istoriei, să nu se mai repete, să nu mai facem niciodată aceste greșeli.” – Papa Francisc
Mesaj din partea Lidiei Maksymowicz:
Birkenau nu moare niciodată. Birkenau este o parte imposibil de șters din cei care au trecut pe acolo. Este un monstru care continuă să se facă auzit, să vorbească despre experiențele sale imposibil de descris.
Nu e deloc ușor să înfrunți toate acestea. Este misiunea vieții mele. Grea și indispensabilă, în același timp. O fac pentru minte, desigur. Dar o fac și pentru toți ceilalți, pentru prietenii mei, pentru cunoștințe, pentru cei pe care nu-i cunosc dar sunt partea din familia mea de oameni. Vreau să fiu clară, să spun răspicat ceea ce cred: întunericul lagărelor nu este arhivat într-o dată pentru totdeauna. Ura alimentată de locurile acelea este mereu la pândă, poate reapărea oricând. De aceea trebuie să fim vigilenți, să nu uităm, în primul rând, să povestim a ceea ce a fost.
Fragment din carte
„La Birkenau nu se vorbește despre Dumnezeu. Nu îl poți invoca, nu-i poți înălța rugăciuni. Se întâmplă lucruri ce nu pot fi descrise, lucruri pentru care nu există cuvinte cu care să le povestești, nici măcar Cerului.”
„Fiecare are un număr pe braț. Nimeni nu știe cum îl cheamă pe celălalt. Vorbim foarte puțin unul cu celălalt, nu comunicăm. Ne aflăm cam în mijlocul lagărului, în jur sunt alte barăci, dar noi suntem singuri. Teroarea sălășluiește în inimile tuturor”
„Suntem copii care nu au coșmaruri noaptea, deoarece coșmarurile ne sunt alături tot timpul, în fiecare clipă. Însăși viața noastră este cel mai rău coșmar imaginabil.”
Citește alt fragment
Eu sunt 70072- Dimensiune 130x200
- Număr pagini 160
- Editura Bookzone
- Autor Lidia Maksymowicz,Paolo Rodari
- Anul publicării 2022
- ISBN 9786069748817
- Scor Bestseller #4 în categoria Istorie militara si razboaie#5 în categoria Istorie#17 în categoria Memorii, biografii si jurnale#237 în categoria Carti
Poti gasi toate cartile scrie de catre Paolo Rodari in categoria Paolo Rodari astfel incat ai ocazia sa toate cartile indragite de catre cititori pana acum.
Mihaela Gruescu
4,5⭐ ⛓️Nu vreau să vă distrug plăcerea de a descoperi cu „proprii ochi” povestea Lidiei, așa tot ce pot să vă mai spun este faptul că mărturia protagonistei care reușește să supraviețuiască acelui dureros lagăr trece dincolo de carte, de pagini și ne face să realizăm cât de norocoși suntem că trăim în această perioadă, dar și cât de important este să nu purtăm ură (chiar dacă oamenii din jurul nostru asta oferă) și să vedem întotdeauna binele în lucrurile mai bune sau mai puțin bune care ni se întâmplă. ⛓️Pentru mine va rămâne mereu o carte tulburătoare, plină de emoții, care reușește să facă pielea de găină. Tocmai pentru acest aspect, vă recomand să o citiți pentru că, din punctul meu de vedere, se încadrează la categoria „cărți de citit într-o viață”.
0
Răspunde
Comentarii(0)
Maria Buzatu
O carte foarte bună care ne da o adevărată lecție de istorie în doar câteva pagini.Informatiile sunt foarte interesante și deloc plictisitoare.
0
Răspunde
Comentarii(0)
Camelia Bucuroaia
Recomand
Luna,a fost unul dintre copii folosiți pentru experimentele lui Mengele,cu toate acestea a supraviețuit cel mai mult în lagăr. Era foarte mică atunci când a ajuns în lagăr, Luda își amintește o mare parte dintre ororile pe care le-a trăit acolo. Povestește despre frig, foame, singurătate și frică, dar și modul în care toate acestea au făcut-o să nu simtă nici ură și nici iubire, au învățat-o să tacă și să se supună, pentru că doar astfel avea o șansă la supraviețuire. Gestul făcut de Papă,va rămâne în istorie ca fiind de o considerație și empatie extremă.
0
Răspunde
Comentarii(0)
Bianca Seleveschi
Emotie. Empatie. Compasiune. Istorie. Luare aminte.
1
Răspunde
Comentarii(0)
Irina-Cosmina Prejban
Emoționat!
0
Răspunde
Comentarii(0)
Niculae Georgiana
Minunat. Captivant. Emoționant.
0
Răspunde
Comentarii(0)
marina georgescu
Emotie
O carte citită pe nerăsuflate ,plină de emotie si de faptul că nu trebuie să uităm ce sa întâmplat in lagărele naziste .🙏
0
Răspunde
Comentarii(0)
ANTONELA LAZIN
O carte care trebuie citită pentru a NU uita!
0
Răspunde
Comentarii(0)
Denisa P
Ce poveste incredibilă!
A fost o lectură grea pe care însă mă bucur că am parcurs-o până la final. Ce poveste incredibilă! Câtă suferință și câtă iubire! Este cu adevărat uimitor că citim despre viața unei femei în carne și oase și nu o ficțiune! O recomand!
2
Răspunde
Comentarii(0)
Cosmina M
Aș vrea să o pot îmbrățișa pe această fetiță
Aș vrea să o pot îmbrățișa pe această fetiță, pe această doamnă care a suferit atât de mult și a reușit totuși să ierte. Povestea ei și a părinților, a bunicilor ei nu ar trebui uitată niciodată. Am plâns de când am văzut dedicația: pentru toți copiii care nu au supraviețuit!
1
Răspunde
Comentarii(0)
Pachete
De la același autor
Alte carti din categoriile: Memorii, biografii si jurnale, Istorie, Istorie militara si razboaie
Cumparate impreuna cu Eu sunt 70072
35 Lei
Ți-a plăcut produsul?
Spune tuturor părerea ta aici.
4.92
12 recenzii
5 stele
11
4 stele
1
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0