Inteligenta parentala

Expertii din spatele bestseller-ului „Creierul copilului tau” — Daniel J. Siegel si Tina Payne Bryson – exploreaza acum provocarea finala in cresterea copilului: disciplina. Un bol cu micul dejun aruncat prin toata bucataria. Laptele si cerealele improscate pe tot peretele. Sau unul dintre copiii tai isi ameninta fratele mai mic. Sau primesti un apel telefonic de la directorul scolii, a treia oara in aceasta luna. Ce faci?
Inteligenta parentala iti ofera o harta eficienta, plina de compasiune pentru a trata aceste accese de furie, tensiuni si lacrimi — fara a provoca o scena.
Bazat pe descoperiri recente despre creier, care ne ofera perspective profunde asupra copiilor pe care ii crestem si carora le oferim dragostea noastra, asupra educarii in moduri care favorizeaza dezvoltarea optima, aceasta carte ofera o abordare de tip „relational” care se bazeaza pe dorinta innascuta a copiilor de a-i multumi pe parinti si de a se intelege cu ceilalti.
Plina de povesti sincere si ilustratii jucause care dezvaluie sugestiile autorilor asupra vietii, Inteligenta Parentala prezinta mesaje clare intr-un format practic si imbietor.
Folosind aceste tehnici, va puteti creste copiii intr-un mod puternic concentrat pe construirea relatiilor, respect si mai putina drama si conflicte. Ca urmare, viata ta de parinte va fi mai usoara si parentajul tau mai eficient. Si, cel mai important, vei crea conexiuni in creierul copilului tau care sa-i dezvolte aptitudinile emotionale si sociale care ii vor fi de folos incepand de acum si pana la sfarsitul vietii – toate acestea in timp ce iti vei consolida relatia cu copilul tau.

Fragment din volum:

“Cum te conectezi fara sa rasfeti?
Am spus deja ca, prin conectare, detensionam situatiile conflictuale, dezvoltam creierul copilului si consolidam relatia parinte-copil. Una dintre intrebarile frecvent adresate de parinti tine de un posibil dezavantaj al conectarii inainte de redirectionare: „Daca ma conectez intotdeauna cand copiii fac ceva gresit, nu ii voi rasfata? Cu alte cuvinte, nu voi consolida comportamentul pe care incerc sa il schimb?".
Aceste intrebari rezonabile au la baza o neintelegere, deci haideti sa discutam cateva clipe ce este si ce nu este rasfat. Apoi, putem stabili mult mai clar de ce conectarea in timpul disciplinarii este foarte diferita de rasfatarea copilului.
Sa incepem cu ce nu este. Rasfatul nu tine de cata iubire si cat timp dedici unui copil. Nu poti rasfata un copil oferindu-te prea mult pe tine. La fel, nu rasfeti copilul mic daca il tii in brate prea mult sau daca ii implinesti nevoile de fiecare data cand le exprima. Candva, autoritatile din domeniul cresterii copiilor le spuneau parintilor sa nu isi tina prea mult copiii in brate, ca nu cumva sa ii rasfete. Acum stim mai multe despre asta. Cand raspunzi nevoilor copilului si il linistesti nu inseamna ca il rasfeti — tocmai daca nu ii raspunzi si nu il linistesti, copilul va dezvolta un atasament nesigur si anxios. Ceea ce trebuie sa facem este sa cultivam relatia dintre noi si copil, sa ii oferim experiente consecvente care pun fundamentul convingerii corecte ca are dreptul la iubirea si afectiunea noastra. Cu alte cuvinte, trebuie sa le transmitem copiilor ca pot conta pe noi pentru a le implini nevoile.
Rasfatul, pe de alta parte, apare atunci cand parintii (sau alti adulti care ii ingrijesc pe cei mici) prezinta lumea in asa fel incat copilul simte ca are dreptul sa obtina tot ceea ce isi doreste, chiar atunci cand isi doreste si ca totul se obtine usor si trebuie facut pentru el. Este necesar ca cei mici sa stie ca nevoile le sunt intelese si implinite consecvent, insa nu trebuie sa se astepte ca dorintele si mofturile sa fie intotdeauna indeplinite."