Pleci, protestezi sau esti loial

La serviciu ai un sef nou si toate au luat-o razna. In mod normal ti-ai da demisia, dar ai muncit mult prea mult ca sa ajungi in pozitia de acum si nu te vei lasa. Acasa, aceeasi teava sparta din capul strazii iti umple pantofii de noroi. Ai facut sesizare la primarie, dar acolo parca nu au ochi, nu au urechi, e ca si cum ai vorbi la pereti. Iti vine sa lasi toate balta si sa pleci din tara asta ingrata unde toate sunt impotriva ta. Preturile cresc, produsele si serviciile sunt din ce in ce mai proaste, guvernul mareste taxele si nu face nimic altceva decat sa ceara voturi.

Calmeaza-te. Nu ti se intampla numai tie.

Nu se intampla numai aici.

Citeste.

Aceasta nu este o carte la care sa ma fi gandit dinainte. Ea isi are originea intr-o observatie asupra transportului pe calea ferata in Nigeria, care a ocupat un paragraf in cartea mea an-terioara, reprodus aici la inceputul capitolului 4. Cineva a criticat acel paragraf deoarece, asa cum s-a exprimat cu bunavo-inta, „acolo se gasesc ascunse o gramada de presupuneri“. Dupa o vreme m-am decis sa cercetez aceste presupuneri in locul in care se ascundeau si m-am trezit curand captivat intr-o expeditie care a durat un an intreg pe care il planificasem sa il petrec intr-o tihna meditativa la Centrul de Studii Avansate in Stiintele Comportamentale.

Principalul motiv pentru care nu m-am lasat pagubas va fi destul de evident cititorului: am atins un mod de analiza a unor procese economice care promiteau sa faca lumina asu-pra unui intreg spectru de fenomene sociale, politice dar mai ales morale. Aceasta carte, insa, nu foloseste instrumentele unei discipline pentru a-si apropria o alta. Asa cum este aratat mai ales in anexe, conceptele pe care le-am dezvoltat pot fi traduse in limbajul analizei economice traditionale si il pot im-bogati; dar in niciun caz nu-i apartin in totalitate acestuia. Am devenit mai degraba preocupat ca nu cumva conceptele iesire si voce sa devina prea largi pe masura ce lucrarea se intindea cu o surprinzatoare usurinta catre teritorii inca neexplorate. Principala concesie pe care am facut-o acestor ingrijorari a fost sa nu ma intind foarte mult. Altfel, afland propriul meu mod unificator de a privi probleme la fel de diverse precum competitia si sistemul bipartit, divortul si felul de a fi al americanilor, „Black Power“ si nefericitul esec al conducerii americane de a-si da demisia pentru situatia din Vietnam, am decis sa ma las cuprins de el.

Centrul de Studii mi-a asigurat un mediu deosebit de favorabil pentru acest tip de proiect. M-am folosit foarte mult de „dreptul de a tine de vorba“ alti colegi, ceea ce este, cred, o parte esentiala a traditiei orale a acestui Centru. Indatorarile mele intelectuale catre aceia cu care au petrecut un an impre-una cu mine sunt recunoscute in general in referintele notelor de subsol. O recunostinta speciala datorez: lui Gabriel Almond care m-a ajutat in momentele critice si m-a sustinut pe intre-gul parcurs; unui comentariu al lui Richard Lowenthal care m-a condus sa scriu capitolul 6; si catre Tjalling Koopmans care m-a ajutat sa slefuiesc unele argumente tehnice, la fel cum a facut si Robert Wilson de la Stanford Business School.

Manuscrisul final a fost citit de Abram Bergson si Albert Fishlow, care au facut amandoi un numar de comentarii inci-sive si sugestii. Intr-o etapa anterioara am primit un beneficiu considerabil din seminariile de la Harvard, Yale si Boston College unde am prezentat cateva din ideile mele. In cursul anului 1967 David S. French a cautat precedente pentru aceste idei intr-o vasta literatura rivala, din fericire fara prea mult succes.

A fost imbucurator ca Philip G. Zimbardo, profesor de psihologie la Stanford University a gasit unele din ipotezele mele destul de interesante pentru a planui o verificare experimen-tala. Cercetarea propusa este prezentata in anexa.

Hildegarde Teilhet a cules si re-cules manuscrisul cu zel si indemanare.

Sotia mea, care a contribuit atat de mult la cartile mele anterioare, a decis cu intelepciune sa faca sa ma bucur discret de soarele Californiei.

A.O.H.