Pachet Puterea constiintei

Calea intelepciunii

„Tot mai multe indicii sugerează că inima are un potențial extraordinar, poate chiar mai mare decât cel al creierului, în anumite privințe. Miocardul, țesutul inimii, pare să dețină o forță și o memorie proprie, diferită de cea a neuronilor. Poate că inima nu este doar un organ vital pentru viața biologică, ci și un centru profund al vieții noastre interioare.” – PROF. DR. DULCAN

Un volum-confesiune despre întâlnirea dintre știință și sensul vieții, scris cu limpezimea medicului și curajul omului care a privit dincolo de aparențe. Profesorul Dumitru Constantin Dulcan deschide un dialog între neurologie, psihologie și spiritualitate, vorbind despre felul în care gândurile, emoțiile și credințele ne modelează creierul, sănătatea și relațiile.

Între episoade de viață trăite intens și explicații accesibile despre neuroplasticitate, subconștient, epigenetică și legătura inimă–creier, profesorul Dulcan trasează o punte între ceea ce putem măsura și ceea ce putem simți. Este o carte despre puterea iubirii, a iertării și a curiozității de a înțelege lumea, dar mai ales despre responsabilitatea de a rămâne oameni conștienți și senini.

O CARTE CARE ÎȚI RĂSPUNDE LA ÎNTREBĂRI

·        Ce rol joacă subconștientul în alegerile și direcțiile vieții?

·        Te poți vindeca prin puterea gândului?

·        Cum gândul, emoția și cuvântul ne pot remodela creierul, sănătatea și relațiile?

·        Cum să-ți înțelegi mintea, ca să-ți vindeci viața?

·        Care este legătura dintre inimă, minte și forța credinței?

·        Cum pot iubirea și recunoștința să devină forme reale de vindecare?

·        De ce, în ciuda progresului, omul se simte tot mai gol sufletește?

Recenzii:

„Dumitru Constantin-Dulcan este convins că fiecare om își poate găsi propria cale în funcție de propria sa gândire. A gândi cu adevărat înseamnă a fi liber. A fi subjugat de modelele străine înseamnă a fi sclav.” - Prof. univ. dr. Ion Mânzat, psiholog

„ Savant, profesor, neurolog, psihiatru, cercetător, filosof al științei și scriitor, unul dintre oamenii aleși de Dumnezeu pentru a-I înțelege mesajul, în scopul readucerii omenirii în lumea Sa.” - Prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, jurist și publicist

„Sensul vieții – ne spune Dumitru Constantin – este evoluția, perfecționarea în creierul nostru a informației necesare, pentru ca scopul vieții noastre să fie cunoașterea.” - Mirela Roznoveanu, critic literar și jurnalist

„Un pionier al spiritualității practice sau al Noii Spiritualități” - Maria Timuc, scriitoare și jurnalistă

Inteligenta Materiei - editie aniversara

Există scrieri care nu mor niciodată pentru că sunt într-o continuă consonanță cu aspirațiile permanente ale sufletului omenesc. Marile opere ale omenirii sunt un argument.

Sunt, pe de altă parte, creații, între care aș putea include și Inteligența Materiei, menite să aducă o orientare nouă, necesară unui moment de tranziție, o altă motivare a gândirii într-un timp bine determinat.

În ordinea inteligentă a Universului, avem cu toții un rost și, în definitiv, suntem autori la marea operă a existenței. Autori în sensul consacrat al termenului sau nu, de vreme ce existăm, suntem interdependenți și necesari Universului. Important este să conștientizăm acest mare adevăr. Iată de ce am bucuria de a-mi exprima recunoștința față de toți cei care împărtășesc sentimentul de a fi.

Suntem aici, în acest colț de Univers, expresia ultimă a evoluției. Mâna unui arhitect inteligent și nevăzut ne-a desprins din lut și ne-a construit după un plan din care transpare unicitatea sursei, treaptă cu treaptă, până la nivelul creierului capabil să se gândească pe sine.

Tot ceea ce s-a întâmplat, pentru noi s-a întâmplat. Suntem rezultatul tuturor evenimentelor fericite și triste care ne-au precedat și cauza celor ce ne vor urma.

Noi suntem cei ce lăsăm în urmă splendorile spiritului și ruinele nimicniciei, pentru că omul este singura ființă de pe Terra căreia i s-a dat să se implice în demersul naturii prin extensia inteligenței sale. Aceasta este responsabilitatea sa de a fi. Omul nu poate trăi pur și simplu, nu poate avea doar o existență pasivă. Cu sau fără voia sa, el se implică în fizica Universului. Prin gânduri, prin acțiune, prin faptele sale bune, prin faptele sale rele. Când adevărul acesta ne va pătrunde, abia atunci, în clipa astrală a devenirii noastre, se va aprinde în noi lumina inteligenței ce s-a regăsit pe sine după o lungă rătăcire pe cărări de Univers.