Fantasmele in viata cotidiana. O abordare psihanalitica pentru intelegerea propriei persoane

De-a lungul vieții, iubim și muncim, aducem pe lume copii și îi creștem, evităm unii oameni și ne apropiem de alții. Pe fundalul vieții noastre interioare rulează permanent fantasme inconștiente, care ne influențează percepțiile și modul în care gândim, simțim și acționăm. În volumul de față, Julia Segal aduce în prim-plan diferite fantasme care dau formă experienței vieții cotidiene, colorându-ne într-un anumit fel relațiile cu partenerul de cuplu, cu părinții, copiii, colegii și cu șefii și modelându-ne atitudinea față de evenimentele importante ale vieții – nașterea, îmbătrânirea, moartea, dezvăluindu-ne diferitele „povești" în care suntem profund implicați, în care credem și care se desfășoară independent de conștiința sau intențiile noastre. Scrisă accesibil, bogată în exemple și ilustrări, cartea se adresează tuturor celor care sunt interesați de profunzimile vieții psihice.

Julia Segal este psiholog, membră a Asociației Britanice pentru Consiliere și Psihoterapie. A predat psihanaliză la Universitatea din Manchester.

Uneori, oamenii folosesc mâncarea pentru a „umple" sinele, în parte pentru a‑i proteja pe ceilalți de propriile solicitări emoționale, resimțite ca fiind la fel de lacome ca solicitările fizice. Apărarea eșuează adesea, din moment ce este probabil să fie nerealistă: nevoile adevărate sunt negate odată cu lăcomia; apărarea poate fi și o ascundere a dorinței intense de a pedepsi chiar oamenii care sunt protejați. Această pedeapsă poate apărea în răstimpuri, la fel cum autopedepsirea prin respectarea disperată a unei diete apare în răstimpuri. Hrana este folosită pentru a nega nevoia de a depinde de alții și, astfel, menține fantasma că o astfel de dependență ar fi periculoasă pentru ambele tabere. - Julia Segal

Și clădirile au o semnificație profundă în fantasmă. Fascinația copiilor mici față de interiorul și exteriorul corpurilor oamenilor din jurul lor poate ajunge la fascinație pentru componentele mașinăriilor sau interiorul cărților, pentru biologie sau fizică, pentru astronomie sau arheologie (distanța în timp și distanța înspațiu sunt adesea identice în lumea noastră fantasmatică) și, poate întotdeauna, această fascinație poate ajunge preocupare față de clădirile în care oamenii trăiesc sau muncesc. - Julia Segal