Titlul acestei carti intentioneaza sa atraga atentia nu asupra aspectelor miraculoase ale pamintului/naturii, ci asupra prezentei oamenilor, cu idealurile si umanismele lor, cum au fost resimtite de autor in diverse locuri de pe acest pamint. Pentru aceasta, am cautat o cale noua de investigare tematica: nu reportaje propriu‑zise despre locurile din lume vazute, ci transcrierea impresiilor sub forma reportajului‑eseu, cu accent pe partea eseistica. Imbinind darea de seama cu relatarea povestirii posibil de a se fi intimplat, aceste reportaje‑eseuri sunt la limita dintre evidenta si imaginar. Am scris o serie de astfel de texte in care este clara situarea lor, iar partea de povestire, individualizata doar pentru demonstratie, este verosimila, adica putea sa se petreaca acolo, in imprejurarile date si consemnate drept cadru de desfasurare. Astfel, am inlocuit veridicul cu verosimilul, ceea ce a deschis drum larg imaginatiei. Daca faptele s‑au petrecut cu adevarat asa e mai putin important si primul care nu le are evidenta e chiar autorul lor. (Titu Popescu)