Sapiens. Scurta istorie a omenirii

Cred că toată lumea trebuie să citească această carte.

A fost prima data cand am incercat un gen putin mai diferit de carte, dar chiar a fost o idee buna. Mi-a placut aceasta istorie repovestita intr-un mod mai open-minded si realistic. A fost o carte numai buna de citit atunci cand vrei sa te relaxezi sau sa te detasezi pentru putin timp de realitate, calatorind in trecut si punandu-te in pielea stra-stra-stra-stra... (ati inteles voi) stramosilor nostri.

O carte pe care as putea-o recomanda oricui. Subiectivitatea scrierii e doar un bonus iar viziunea autorului asupra evoluției speciei umane lansează provocări pe tot parcursul cărții. E o carte care te îndeamnă s-o gândești.

"Există lucruri bune pe care le-am pierdut pe drum."

Fascinanta! Desi eram familiarizata cu anumite informatii si argumente, totusi Harari reuseste sa le puna si sa le reconstruiasca intr-o perspectiva de ansamblu interesanta. Cartea ar vrea sa raspunda la intrebarile: de unde venim? Incotro ne indreptam? Cum? Intrebari destul de grele la care nu a ajuns nimeni la vreun consens inca...si nici Harari nu va reusi.

Excelentă cartea. Povestea umanității prezentată într-un mod ușor de parcurs, neplictisitor și cu insight-uri suprinzătoare. Finalul cărții ridică mingea la fileu pentru următoarele cărți. Am umplut paginile cu pasaje marcate și colțuri de pagini îndoite

Îmi permit să-i dau doar 4 stele, deși obiectiv merită 5. Este o lucrare foarte bună din multe privințe, genul de scriere care pentru un profan în ”big history” elucidează multe răspunsuri. Totuși, ușurința cu care cataloghează ideologiile și religiile face din capitolele târzii o lectură bulversantă. Mai trebuie să critic și numărul extrem de redus al notelor de subsol (mai exact, al trimiterilor pentru clarificări), pentru că în timp ce răspunde la multe întrebări, la cele pe care cititorul și le pune, răspunsul poate veni doar de pe internet, în timpul lecturii.

De obicei nu ofer un rating cărților care tratează subiecte științifice, pentru că dincolo de talentul scriitoricesc al autorului, încerc să privesc subiectul într-un mod cât mai obiectiv. Însă Sapiens cred că este printre puținele cărți de non-fictiune pe care le-am citit si cărora am reușit să le apreciez atât ideea, cât și modul de prezentare. Harari este profesorul pe care ni l-am dorit cu toții în școală.

Mi s-a părut excepțională. O parte semnificativă dintre informațiile existente în carte le-am întâlnit de-a lungul timpului în diverse alte cărți, articole, documentare. Dar imaginea de ansamblu prezentată de Harari - nu. El aranjează toate acele informații într-o structură care-i permite cititorului înțelegerea mecanismelor care au făcut ca Homo sapiens să ajungă în vârful piramidei, fără putința de a mai fi înlăturat de acolo de altă ființă de pe Terra, cu excepția sa (autoanihilare). Citind cartea, ajungi să-ți dai seama de ce Revoluția Agricolă a însemnat un salt enorm, dar și o capcană din care omul nu mai putea evada. Și de ce Revoluția Științifică a însemnat același lucru, în ambele aspecte.

Cartea nu aduce nimic nou, pe care să nu-l fi știut deja din alte părți, ba chiar unele aspecte le supra-simplifică, dar reușește foarte bine să lege totul într-un întreg curgător, interesant, cu relațiile de cauzalitate excelent reliefate și, spre surpriza mea, foarte obiectiv și logic (surpriza fiind la obiectiv, tratează rece și echilibrat chiar și rasismul, imperialismul, nazismul). În esență, este o istorie culturală (nu o antropologie) a omului Homo Sapiens (nu a omului în general), foarte accesibilă publicului larg, dar și o lectură plăcută și captivantă pentru cei deja experimentați în istorie.

De ce oare e scurtă istoria? Pentru că ar fi cam imposibil să redai istoria speciei umane în profunzime într-o carte și încă și într-un limbaj accesibil. Însă cartea nu e doar despre istorie, ea pune cititorul în fața unor teme la care e nevoie de reflectat, precum ecologia, dominația masculină și emanciparea femeilor, comunismul și capitalismul care sunt, de fapt, ca niște religii, etica din spatele modificărilor genetice și altele. Nu am reușit să înțeleg dacă acestea au fost opiniile autorului sau doar niște provocări de a-l face pe cititor să mediteze asupra acestor probleme. El prezintă dovezi și surse veridice pentru a ne ajuta să gândim mai profund. Am modelat planeta astfel ca să ne potrivit, însă nu am acceptat și responsabilitatea pentru ea. Astfel Harari se întrebă dacă suntem mai periculoși ca niciodată. Este o intrebare rezonabilă.

O sinteză excepțională a ceea ce antropologia, arheologia, istoria, genetica, psihologia etc au adus cunoaşterii umane în ultimele decenii. O sinteză atât de necesară în epoca asta în care citim atât de fragmentat, tot felul de articole pe internet, care cum apar în feed, dar cu care nu reuşim să ne facem o imagine de ansamblu.

Informațiile oferite în carte sunt prezentate într-un mod accesibil și interactiv - pe tot parcursul cărții am avut impresia că mă uit la un documentar făcut de NatGeo. Scrisul se îmbină armonios cu pozele sau imaginile care vin în ajutorul cititorului. Harari explică unele lucruri pe care nu le înveți la școală nici la ora de istorie, nici la cea de biologie sau geografie într-un mod care te face interesat de subiect.

O carte care te pune pe gânduri, o carte care te face să regândești rolul oamenilor în lume și implicit rolul meu, ca individ pe micuța planetă albastră. Autorul explorează istoria omenirii dintr-o perspectivă lucidă și completă. Acum 70.000 de ani, Homo Sapiens era un animal neînsemnat care trăia în Africa. Acum, el a devenit stăpânul întregii planete având capacitatea de a crea sau a distruge.

Mi-a plăcut mult mai puțin decît „Homo Deus”. „Sapiens. Scurtă istorie...” e considerată una dintre cele mai influente cărți din secolul nostru, e în Top ten. Nu mi-am explicat prea bine de ce. Poate pentru că recomandă (și pe drept cuvînt) o dietă vegetariană. Și eu sînt un semi-vegetarian.