In 1991, aspiratiile si drepturile nationale ale sarbilor, slovenilor, croatilor, musulmanilor si albanezilor s-au impus cu mult deasupra dreptului la viata, iar viata a devenit singurul lucru ieftin in Iugoslavia. Un razboi a izbucnit in jurul noilor frontiere nationale intre oameni care pana atunci impartisera acelasi spatiu fizic si social si formasera familii. In interiorul noilor frontiere, „ceilalti“ nu aveau loc, iar „epurarea etnica“ a devenit o practica raspandita. Dupa ce a provocat multa durere, razboiul s-a incheiat si toate fostele republici iugoslave au obtinut independenta. Cu toate acestea, procesele de formare a statelor nationale din Balcani nu s-au incheiat in mod satisfacator pentru nimeni. Exista inca resentimente si probleme nerezolvate.

Acest volum analizeaza modul in care s-a ajuns la acest razboi brutal: de la dezintegrarea Balcanilor imperiali la gestionarea mostenirii Iugoslaviei socialiste.