Recomand toată seria Regina Roșie!

Foarte interesanta, recomand. O serie care merita citită.

Îngerul Negru e mai alertă decât Regina Rosie pentru că nu mai pierde timp cu prezentarea. Antonia și Jon deja se cunosc, dinamica lor e setată, nu mai trebuie să te convingă autorul de ce ar lucra împreună. Intră direct în caz — și cazul e mult mai personal și mai întunecat. Dar rămâne tot o carte grea. O carte care ți cere întreaga atenție. Gómez-Jurado nu devine niciodată un autor "ușor". Nu poți să o citești cu telefonul lângă tine. Între cele două cărți se vede o diferență majoră a Antoniei. In Regina Roșie e o fantomă care abia respiră, în Îngerul Negru începe să vrea din nou să lupte, chiar dacă tot își spune că nu e un om bun. Pentru cei care ați citit Pacientul, aici intra in scena enigmaticul domn White.

Cartea continuă povestea într-un mod interesant, dar unele momente sunt prea lente, iar altele prea aglomerate cu detalii. Cu toate acestea, Antonia și Jon sunt personaje care fac lectura să merite.

Cartea m-a ținut conectat, cu acțiune rapidă și o intrigă bine legată. Antonia Scott este un personaj fascinant, însă unele momente mi s-au părut forțate. În ansamblu, o lectură intensă, dar cu mici imperfecțiuni care o fac să nu fie perfectă.

Am apreciat foarte mult acțiunea intensă și descrierile realiste din Costa del Sol. Relația dintre Antonia și Jon continuă să fie unul dintre punctele forte, însă mi-ar fi plăcut ca finalul să fie mai puțin previzibil. Cu toate acestea, merită citită!

unele decizii ale personajelor principale m-au lăsat puțin confuz. Chiar și așa, mi-a plăcut mult stilul autorului.

Este o poveste tensionată și plină de acțiune. Intriga este bine construită, iar personajele sunt extrem de interesante. Totuși, unele pasaje mi s-au părut mai lente, ceea ce a mai tăiat din ritmul general.

Recomand!! Trebuie să o citiți

Fiecare pagină mă agăță mai mult de această poveste. Mă declar un fan absolut al Antoniei și lui Jon. Gomez Jurado a realizat un cuplu care se completează fără a-și pierde simțul umorului, în mediul dramatic în care se desfășoară evenimentele.

De citit

Nu aveam așteptări, dar m-am distrat enorm citind Îngerul negru. Antonia continuă să strălucească, Jon se dezvoltă, îmi plac aparițiile Lolei... Rușii țin mereu tensiunea și personajul care dă titlul cărții are ceva care atrage.

Recomand

Nu sunt sigură dacă Îngerul negru este mai bun decât Regina roșie, dar mi-a plăcut mai mult. Am ajuns întâmplător la Regina roșie și mă bucur că editura continuă să publice volumele. Toate romanele lui Gómez-Jurado sunt foarte bune!

5 puncte

Nu am de gând să dau detalii decât că este al doilea din sagă și cred că este mai bun decât precedentul. O bucurie de citit. M-am bucurat ca un nebun. Noile personaje - în afara celor doi protagoniști- sunt si ele foarte bune. Complotul mafiei ruse din Costa del Sol la fel de bun. Recomand

Superba carte

Regina Roșie e genul de thriller care te prinde și nu-ți mai dă drumul. Ideea de la bază e super tare. REGINA ROȘIE este o unitate formată din oameni cu inteligență excepțională, genii ascunse de opinia publică, care rezolvă puzzle-urile pe care poliția normală nu le poate rezolva. Antonia Scott este creierul proiectului. Fost expert în criminalistică, femeia cu cel mai inteligent creier din Europa. Genială, dar complet disfuncțională social. Jon Gutierrez — inspector de poliție suspendat, un tip mare, gay, cu inimă mare, devenit paria după ce a încercat să ajute o prostituată și a pus la cale o înscenare care a explodat mediatic. Mentor, șeful proiectului, îl șantajează pe Jon: ori o aduce înapoi pe Antonia, ori face închisoare. Părerea mea, sincer? E mai mult decât un thriller procedural. Ce face cartea specială: 1. Chimia dintre personaje. Antonia e ca un Sherlock Holmes pe anxietate și cu traume — calculează de câte ori s-au învârtit roțile mașinii ca să se calmeze, iar Jon e Watson-ul ei empatic și ironic. Dialogurile lor sunt pline de umor negru care detensionează perfect tensiunea. 2. Ritmul. Începe mai lent, cu multă construcție psihologică . Eu abia de la jumătatea cărții am intrat cu adevărat în poveste — dar a doua jumătate e cursă pură. Finalul nu e clișeic deloc, lasă un suspans uriaș pentru volumul 2. Dacă îți plac thrillerele cu detectivi atipici, o să o adori pe Antonia. Nu e perfectă, uneori se pierde în prea multe piste false, dar duoul Antonia si Jon merită tot. Prima jumătate e grea intenționat. Gómez-Jurado nu aruncă acțiune ca să te țină, ci te obligă să intri în capul Antoniei. Iar capul ei nu e un loc ordonat. E un loc unde o frază simplă ca "Sunt, în esență, un om bun" se destramă — literele dansează, își schimbă ordinea — și ajunge să scrie "Nu sunt un om bun". Când gândește așa cineva, normal că și tu ca cititor trebuie să te întorci o pagină înapoi. Repet! Este o carte destul de grea. Trebuie sa recunosc că m am mai întors asupra cate unui capitol pentru că aveam senzația că nu citeam corect deoarece nu se lega pe undeva. Are 512 pagini dense, nu e genul de carte pe care o citești pe diagonală în metrou. E genul care cere să fii odihnit. E o carte grea la început, care te răsplătește pe final.

Dacă ești în căutarea unui thriller care să te țină cu sufletul la gură de la prima până la ultima pagină, „Regina Roșie” de Juan Gómez-Jurado este alegerea perfectă. Cartea deschide o trilogie de succes și ne introduce într-un univers sumbru din Madrid, unde inteligența pură devine atât o armă, cât și un blestem.

Nota 10

Mi-a plăcut foarte mult cartea. Complexitatea personajelor te face să simţi că eşti parte din poveste. Am terminat-o într-o zi, nu o puteam lăsa jos din mână. O recomand tuturor celor care apreciază stilul murder-mystery.

O carte care merită să fie citită, recomand

Superbă

„Regina Roșie” este o carte care impresionează prin complexitatea intrigii și originalitatea personajelor. Antonia Scott este un personaj pe care nu îl vei uita prea curând, iar investigațiile te implică emoțional. Cu toate acestea, ritmul poveștii oscilează – uneori este prea rapid, alteori prea lent – ceea ce mi-a redus din entuziasmul general.

Antonia și Jon formează un duo captivant, însă în anumite momente, relațiile dintre personaje păreau forțate.

Antonia Scott este o eroină pe care fie o adori, fie o privești cu scepticism, datorită abilităților sale aproape supraomenești. Deși anumite scene par ușor exagerate, ritmul alert și dialogurile bine scrise te fac să nu lași cartea din mână.

„Regina Roșie” este un roman care te prinde încă de la primele pagini. Antonia Scott este un personaj fascinant, cu o intuiție aproape supranaturală, iar relația dintre ea și Jon Gutierrez adaugă profunzime și momente de umor. Mi-a plăcut!

am simțit că povestea devine ușor previzibilă. Chiar și așa, intriga complexă și tensiunea bine dozată fac din acest roman o lectură memorabilă.

O recomand cu căldură

A fost o adrenalină completă și totală. Te face să nu vrei să renunți și să ceri mai mult. Niște personaje atât de bine conturate, profunde și o intriga foarte foarte bine dezvoltată, captivantă și de o coerență care mi s-a părut spectaculoasă. Modul de a scrie al autorului nu cedează, m-a făcut să intru în poveste din minutul zero, și în viața personajelor. Nu vreau să spun mai multe, merită citită.

Stilul de scriere atrăgător pentru orice cititor, aventurile incredibile "trăite" alături de Jon și Antonia, suspansul și misterul prezente pe tot parcursul povestii, fac din "Regina Rosie" un thriller de top.

Foarte buna

O carte foarte frumoasa pe care am citit-o cu sufletul la gura! Genul de carte pe care o citesti vrand sa vezi ce se mai intampla, dar care nu vrei sa se termine. O ador! <3

O carte extraordinară plină de poster și suspans O ador

Creează dependență de citit

Abia așteptăm să apară aceasta carte, plina de suspans, mister, aventuri și psihologie. O carte care te prinde și de la prima pagina citită nu mai poți sa o lași din mâini

Povestea este captivantă de la început până la sfârșit, iar tensiunea crescândă dintre loialitate și trădare este minunat construită. A fost imposibil să o las din mână! Este un roman deosebit, care combină perfect drama personală cu o atmosferă incitantă.

Interesul pentru conflictele interioare ale personajelor este bine pus în valoare, iar atmosfera din Brooklynul anilor ’20 este evocată cu succes. Însă, m-a deranjat un pic finalul, care nu mi s-a părut complet satisfăcător. În ciuda acestui lucru, este o lectură captivantă, cu personaje complexe și o poveste destul de puternică.

Sofia și Antonia sunt foarte bine conturate, iar atmosfera întunecată și periculoasă din jurul lor este prezentă pe tot parcursul cărții. Deși m-a ținut în suspans, finalul mi s-a părut ușor previzibil și un pic forțat. În ciuda acestui detaliu, recomand cu încredere cartea celor care iubesc poveștile de loialitate și trădare.

Cartea este profundă, cu o atmosferă vibrantă care redă bine atmosfera anilor ’20. Mi-a plăcut evoluția personajelor și cum sunt explorate conflictele interne ale acestora. Totuși, unele momente mi s-au părut prea lente, iar anumite părți ale poveștii ar fi putut fi dezvoltate mai detaliat pentru o experiență completă.

Este fascinant să urmărești evoluția lor pe parcursul anilor, mai ales în contextul unei familii mafiote. Scriitura este fluidă, iar autoarea reușește să capteze complexitatea relațiilor umane. În schimb, finalul m-a lăsat cu unele nelămuriri, iar așezarea acțiunii mi s-a părut uneori prea previzibilă. Cu toate acestea, este un roman care merită citit.

Relația dintre Sofia și Antonia este descrisă cu multă sensibilitate, iar tensiunea între loialitatea față de familie și propria identitate este foarte bine conturată. Totuși, anumite părți ale cărții mi s-au părut destul de lente, iar unele personaje secundare nu sunt suficient dezvoltate. Per total, o lectură interesantă, dar ar fi putut fi mai dinamică.

Dacă ești la începutul călătoriei tale în înțelegerea și gestionarea stresului, această carte este o alegere bună. Explică simplu mecanismele stresului și oferă metode eficiente pentru a-l controla. Personal, mi-ar fi plăcut o abordare mai profundă asupra unor aspecte psihologice, dar, în ansamblu, este o lectură plăcută.

Recomand

Fără doar și poate, aceasta este o carte superbă. Povestea m-a năucit, iar Naomi Krupitsky demonstrează că este o nouă forță de luat în seamă în lumea autorilor. Merită citită

⚔Mi-a plăcut și nu prea. Ei bine, aveam așteptări de la această carte, dar sinceră să fiu nu știu de ce. M-a atras tare mult titlul, credeam că voi regăsi multă dramă și acțiune în ea. . ⚔A fost okeiuț povestea, mi-a plăcut ideea de la început până la final, dar modul cum a fost scrisă nu mi-a plăcut deloc. Pagini pline de narațiune, multă descriere iar dialog cam puțin, pe ici pe colo. Sunt genul care preferă cărțile unde este mult dialog, unde cartea este scrisă la persoana întâi. Mă ajută mai mult să mă conectez cu personajele, să știu ce gândesc și cum sunt ele de fapt. . ⚔Povestea le are în centru pe Antonia și Sofia, fete din familii de mafioți, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Accentul cade pe ele încă de la început, de când se nasc și până sunt adulte și au propriile lor familii. Viața le aduce într-un punct în care se îndepărtează una de cealaltă, dar cumva, legătură dintre ele le aduce din nou împreună. . ⚔Începutul este mai greoi, dar undeva de la pagina 200 acțiunea este puțin mai alertă și paginile se citesc mai ușor. Mi-ar fi plăcut ca personajele să fie mai bine conturate, dar ne descurcăm cu ce avem. Mi-a plăcut că s-a pus accent și pe depresia post-natală, dar nu vă zic mai multe. Carte este interesantă, dacă treceți peste modul de scriere.

3.75🌟

Per total, v-aș recomanda cu drag să-i dați o șansă cărții, știu că lipsa dialogului poate deveni intimidantă, dar credeți-mă, merită să descoperiți povestea celor două fiice ale Mafiei. Mie mi-a plăcut și mă bucur că am citit-o.