„E uimitor cât poate să intereseze istoria unei comune năpăstuite. Doar Carlo Levi, în Cristos s-a oprit la Eboli a mai dat o cercetare sensibilă a sărăciei din acelaşi unghi al generozităţii.

La terminarea însemnărilor sale, doctorul Pătraşcu adaugă lista completă a cărţilor citite în trei ani de apostolat la Filipeni: o sută patruzeci şi nouă de titluri! O bibliotecă de «opere de ficţiune». Ce neştiute sunt căile instrucţiei: un medic citeşte o bibliotecă de ficţiune, ca să prindă îndemn pentru a scrie o dare de seamă absolut seducătoare despre realitate!”

Tudor Octavian

„Un jurnal de un realism crud, halucinant, în care realitatea desfide imaginaţia. A fost publicat trei decenii mai târziu la Editura Paralela 45 sub titlul Jurnal de la Filipeni. Subtitlul, apostolat în «epoca de aur», e o ironie tardivă.

Pe atunci, medicul Viorel Pătraşcu nu-şi îngăduia comentarii, judecăţi, aluzii critice cu substrat politic. Îi era suficientă realitatea trăită, transcrisă meti­cu­los, atent la detalii şi ferită de literatură. De literaturi­zare, mai ales.

A reuşit ast­fel să ne ofere un teribil document despre minciuna instituţionalizată şi de­spre mizeria cotidiană a existenţei ţăranilor în regi­mul comunist.”

Neculai Constantin Munteanu

„Tot ce scrie şi publică Viorel Pătraşcu este o literatură-document, izvorâtă şi generată de suferinţa, sărăcia şi înapoierea românilor. Din rândul cărora s-a remarcat un medic şi un scriitor cu o conştiinţă deontologică exemplară.”

prof.univ. Ovidiu Drimba