Eu, si totusi alta

Eu și totuși alta încheie povestea lui Lou, o Lou care a evoluat atât de mult și de care m-am atașat, a fost genul acela de personaj cu lipici. A fost un final emoționant, poate și pentru că mi-am luat rămas bun de la un personaj drag, alături de care am suferit în primul volum, am sperat în al doilea și m-am bucurat în ultimul. Drumul lui Lou nu a fost unul ușor, dar cu siguranța a meritat, pentru că la capătul lui a ajuns o femeie matură, care s-a descoperit pe sine și și-a acceptat nevoile și durerile.

“Esențial este să știi că întotdeauna poți găsi o cale de a te reinventa.” Dintre toate cele trei volume, acesta mi-a plăcut cel mai mult. Am fost pe aceeași lungime de undă cu Lou și m-am simțit încurajată să spun de mai multe ori “da” schimbărilor și provocărilor, să ies din zona mea de confort.

Am așteptat mult să citesc această carte și mă bucur că am avut ocazia acum. Este perfectă! Exact ca cele 2 cărți care o precedă. O continuare a poveștii neașteptată. Eu aș mai vrea și volumul patru. Sigur ar ieși la fel de perfect că acesta.

Mult mai bună și mai captivantă decât romanul "După ce te-am pierdut"!

Mult mai buna față de volumul 2 ! Mi-a plăcut!

O nouă poveste minunata. Jojo Moyes ma uimește de fiecare dată atat prin temele alese, cat si prin modalitățile inedite de a pune în scenă povești noi, personaje controversate, fir epic sinuos.

Lou parcă primește vreo două-trei palme de la realitate și, treptat, își revine. Are o slujbă nouă în New York – însă nu îi va fi deloc ușor să schimbe mediul și, după cum va vedea, cuvântul „prieten” are unele limitări (cel puțin pentru unii). Relația cu Sam continuă și, cum era de așteptat, din cauza distanței apar tot timpul neînțelegeri.