Biblioteca de la miezul noptii

Faceți cunoștință cu Biblioteca de la Miezul Nopții, locul dintre viață și moarte, loc în care nu-mi doresc să ajung prea curând. Încă de la primele pagini facem cunoștință cu Nora, o femeie de 35 ani, supărată pe... viață, dezamăgită și plină de regrete. Primește o a doua șansă când ajunge în așa zisa bibliotecă. Acum, Nora poate să aleagă o alta viață în care să trăiască, o viață în care a făcut alegeri diferite. Și dacă vreți să știți ce alege, trebuie să-i citiți povestea.

Probabil emoția momentului ma face sa o apreciez mai mult decât o sa o pot aprecia in viitor, dar pot spune cu siguranța ca mi-a plăcut. Mult. Și ca nu degeaba a fost cartea anului in atâtea liste.

O poveste frumoasă despre viața fiecăruia dintre noi. O poveste ca o lecție. Ce ar trebui să facem atunci când ni se pare că totul merge prost? Cu toții avem regrete, dar cum ar fi acum viața noastră dacă am fi acționat diferit la un moment dat? Oare ar fi fost mai bună sau din contră? O carte care se citește rapid, acțiunea curge fără să se piardă inutil. Finalul este previzibil și, poate, este cel mai potrivit final pentru o carte care se vrea a fi o lecție.

Recunosc ca pe mine nu ma atrag cartile lui Matt Haig, dar i-am dat o sansa acesteia. Nu pot spune ca m-a impresionat in vreun fel, dar nici nu mi-am dorit sa o abandonez. Mi s-a parut genul de lectura usurica, care nu te solicita, potrivita mai degraba pentru adolescenti, cu un mesaj dragut si o tenta motivationala. Nu e un must-read, dar cred ca intr-o anumita stare poate fi o lectura speciala.

Vă recomand cu mare drag această carte, personal am experimentat o întreagă gamă de emoții alături de Nora. Aş vrea să menționez că finalul este oarecum previzibil, însă consider că această "călătorie" prin care m-a purtat Matt Haig are o valoare mult mai mare pentru mine decât "destinația" în sine.

Mi-ai placut referințele atât spre fizică, cât și spre filosofie și deznodământul care m-a lăsat reflectând asupra vieții. Nu e de mirare că a câștigat Best Book la categoria Fiction în cadrul Goodreads Chioce Awards 2020. Felicitări!

Deși cartea e mult prea complexă pentru a o rezuma la doar câteva fraze, voi încerca pe scurt să schițez câteva dintre ideile cu care am rămas. Cartea a fost, pentru mine, un întreg proces al acceptării de sine. La început cunoaștem o Nora deprimată, plină de regrete, care ar da orice să fi luat alte decizii în viața ei. Cu fiecare nouă ‘călătorie’ din Biblioteca De La Miezul Nopții, aceasta descoperă o putere de acceptare a sinelui cum nu a avut vreodată și descoperă că își dorește cu disperare să trăiască. Frumos traseu, personaje frumos construite, o poveste foarte creativă... și o lecție de viață pe cinste despre cum regretele ne macină zilnic, dacă nu învățăm să trecem peste ele

Fericirea este despre ceea ce faci zi de zi cu ceea ce ai, despre cum privești pierderile și cum reumpli golurile. Despre cum nu toate alegerile sunt bune și nu fiecare zi e fericită. Fericirea înseamnă să trăiești. Nu vor fi toate zilele grozave, nu vei alege întotdeauna cea mai bună cale. De fapt, nu poți știi niciodată care e cea mai bună cale și în nicio altă versiune de viață nu vei fi numai fericit. Vei pierde părinți, frați, prieteni, iubiți, slujbe. Te vei rătăci deseori pe cărările vieții tale. Te vei simți și nefericit din când în când și te vei întreba „de ce eu?”. Dar într-o zi, la fel ca și Nora, vei vedea totul foarte limpede – că nu fiecare zi e fericită, dar că poți ALEGE să te simți fericit în fiecare zi din cele mai banale motive. Că e important să TRĂIEȘTI pentru a fi fericit.

Cat de minunata e abordarea alegerilor! M-a pus pe ganduri si mi-am dat seama cum sa ma pozitionez fata de ideea de regrete. O carte in care imaginatia a creat un univers magic, cu infinite posibilitati si care, daca ai deschiderea, te intoarce catre tine ca sa te intrebi: daca ai putea schimba ceva, orice, in viata ta, stiind ca cea mai mica alegere influenteaza viata ca intreg, ai face-o?