Theodoros

Demiurgul Cartarescu

Mi s-a parut ca, scriind aceasta carte, Mircea Cartarescu a devenit un fel de demiurg care a construit o lume magnifica, cuceritoare, insufletita de o viata totodata minunata si tragica, si al carei erou intruchipeaza oarecum Omul. Omul Theodoros poate fi privit ca fiind omul comun, omul rezumat la esenta, omul paradoxal, capabil si de o iubire, nedesavarsita insa, asa cum suntem toti, in fond, dar capabil si de crime teribile, toate comise in numele umplerii unui vid imens din sufletul sau, vid care il face sa isi simta fragilitatea, conditia ignobila, de vietuitoare supusa unei firi limitate, supusa suferintei si pieirii. Omul Theodoros ne intruchipeaza cumva pe noi toti, luati impreuna, caci in fond, daca ne-am privi dintr-o perspectiva mai ampla, ce am vedea la omenire, ce portret ar avea ea? Nu cumva acel portret ar fi al lui Theodoros? Dar misiunea de demiurg a autorului se opreste aici. Cartarescu a refuzat, cu intelepciune, sa isi duca geniul creativ mai departe si nu si-a arogat atributul de Judecator al divinitatii, ci s-a rezumat la rolul de creator al unei lumi pe care o iubeste. Nu a manuit sabia dreptatii, pentru ca autorul insusi este distinct de personajul sau sangeros, de omenirea vazuta in ansamblu, el este, asa cum sunt si altii, o individualitate aparte fata de majoritate. Facand asta, indeplineste misiunea cartii pe care a scris-o, aceea fiind de a ne indemna pe noi toti sa fim constienti de demonicul din noi si din ceilalti, sa realizam ca fiecare ii semanam intrucatva lui Theodoros, caci toti avem ambitii, inversunari, toti avem clipe in care suntem nemilosi, cruzi, tiranici, creand suferinta in jurul nostru, iar dupa ce reusim aceasta dificila constientizare, sa ne oprim si sa nu trecem la judecata. Caci a fi constient de paradoxul uman ne obliga sa renuntam la condamnarea celuilalt. Si acest fapt ne poate salva, ne poate scoate din starea de ametitoare ambitie a lui Theodoros, de a fi deasupra tuturor, prin orice mijloace. Il felicit din inima pe Mircea Cartarescu pentru aceasta carte. Ii urez sa creeze multe alte carti paradoxale - usor de citit, pentru a avea un public cat mai larg, dar al caror mesaj sa fie extrem de profund si de lucrator asupra sufletului cititorului. Creativitatea dumnealui permite acest lucru, iar nevoia oamenilor de a fi indreptati catre iubire este uriasa.

Cartea este plină de povești captivante, personaje complexe și un stil narativ captivant. Cartarescu reușește să creeze o lume nouă și specială, cu un umor subtil și o expresivitate uimitoare. O carte impresionantă.

Theodoros este o carte uimitoare și expresivă.

Este o lectură obligatorie pentru cei care iubesc literatura.