Reflexe francofone. Receptarea operei lui Horia Badescu in spatiul cultural francofon

Ediţie îngrijită, prefaţă, notă asupra ediţiei şi indice de nume de Ilie Rad Argument şi traducerea textelor din limba franceză de Horia Bădescu Ideea de a tipări, într-un volum, cronicile şi ecourile literare ale operei lui Horia Bădescu, apărute în arealul francofon, este importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, acest demers dă seamă despre receptarea internațională a scriitorului român, prea puțin cunoscută în România, receptare care a început în deceniul al optulea al secolului trecut, ajungând apoi la anvergura pe care o are astăzi. Lucrarea de față va introduce în circuitul ştiințific românesc o bogată bibliografie critică din spațiul francofon, datorată unor importanţi critici literari şi poeți francofoni ai momentului, bibliografie care ar fi rămas inaccesibilă publicului român, în ciuda carierei internaționale recunoscute a scriitorului nostru. În egală măsură, prezentele cronici adaugă profilului de autor al lui Horia Bădescu efigia sa de scriitor francofon, de poet, mai ales, care-şi asumă actul creator şi într-o limbă secundă, „dar perfect stăpânită”, cum remarca profesorul şi criticul Jean-Pierre Longre, franceza. În fine, câştigul cel mai important al acestei ediții ni se pare a fi faptul că ea permite o comparație între modul în care a fost receptată opera lui Horia Bădescu în spațiul românesc şi în cel francofon, între stilurile critice, între capacitatea exegeților din ambele culturi de a releva aspecte, sensuri şi nuanțe inedite în opera scriitorului studiat. (Ilie Rad) Accesul deplin la surse pentru lumea literară de-acasă e întâiul şi cel mai solid argument al acestei „vederi” despre mine a unei lumi în care nu m-am simţit niciodată străin, în care nu am avut nicio clipă impresia că aparţin unui alt spaţiu, chiar dacă în realitate aşa era, sau că vorbesc o altă limbă în modul de a înţelege lumea, de a o gândi în datele ei esenţiale şi perene. „Între ronsetele şi baladele crâşmei lui Mongolu din primele cărţi şi silogismele acestora din urmă se scrie poezia unuia dintre cei mai importanţi scriitori români, cu certificat european autentic”, afirma Ioan Holban în a sa Literatura română de azi. Certificatele nu ni le acordăm noi înşine, iar ele păstrează, prin natura lor, mereu vie întrebarea lui Moromete „Pe ce te bazezi?” Cartea aceasta îşi află aici cea de a doua justificare majoră şi dă răspuns acestei întrebări capitale. (Horia Bădescu)