Cum ar fi ca viața pe care o aveai să se schimbe atât de mult încât să nu te mai regăsești în ea? Ai fost o autoare de romane renumită. Erai născută pentru această meserie. Însă soțul tău te-a făcut să te îndoiești de tine, de cum scrii, de cum vorbești, de cine ești. Ca o picătură chinezească ți-a ucis acea parte din tine care te făcea specială. N-ai mai putut scrie. Nu mai aveai inspirație. Așa că soțul a vrut divorțul. Te-a dat și afară din apartament, dar ți-a luat și dreptul de autor a celor prime 3 cărți minunate, pe care le-ai scris înainte să-l cunoști. Așa că recurgi la o schimbare înspăimântătoare. Citești un articol despre un orășel și oamenii care formau o comunitate și se ajutau între ei. De fapt o firmă mică renova gratis casa unei femei în vârstă, care nu avea resurse pentru acest gen de acțiuni. Iar cel care era morocănos, dar cu suflet mare ți-a atras atenția. Descoperi noaptea ca se desfășoară o licitație pentru o casă în acel orășel. Decizi să cumperi, fără să vezi casa real, ci doar în poze. Apoi te muți acolo în câteva zile. Conducând mașina închiriată, decapotabilă, ești lovită de un pește căzut din ghiarele unui vultur, chiar la intrare în orășel. Dar te salvează chiar acel necunoscut din articol. Acum îl vezi în carne și oase. Este altfel decât ți-ai imaginat, dar te ajută atât de mult. Casa pe care ai cumpărat-o are nevoie de reparații serioase, nici ușa nu reușești să o deschizi. Dar prinzi curaj. Începi să te integrezi în comunitate și ajuți atât de mult cu organizarea festivalului care să împiedice falimentul orașului. Dintr-un observator devii o persoană implicată. Iar cine îți aduce inspirație pentru a scrie din nou, îți arată că meriți să fii apreciată, să fii prețuită și să devii acea persoană menită să fii: minunată!