Paradoxul prosperitatii

Saracia globala este una dintre cele mai suparatoare probleme ale lumii. Decenii intregi am presupus ca oamenii inteligenti si bine intentionati vor reusi sa schimbe, in cele din urma, traiectoria economica a tarilor sarace. De la educatie la sanatate, de la infrastructura la eradicarea coruptiei, prea multe solutii se bazeaza pe incercari. In esenta, planul presupune adesea identificarea domeniilor care necesita sprijin, inundarea lor cu resurse si speranta ca, in timp, sa apara schimbari. Dar speranta nu este o strategie eficienta.

Clayton M. Christensen si colaboratorii lui, Efosa Ojomo si Karen Dillon, dezvaluie un paradox aflat la baza abordarii pe care o folosim in rezolvarea problemelor. Desi nobile, solutiile noastre actuale nu produc rezultate consistente si, in anumite cazuri, au exacerbat problemele. Cel putin 20 de tari care au primit ajutoare de miliarde de dolari sunt mai sarace acum. Aplicand analiza riguroasa si cu baza teoretica pentru care este cunoscut, Christensen sugereaza o metoda mai buna. Tipul corect de inovatie cladeste nu numai companii, ci si tari. Paradoxul prosperitatii identifica limitele modelelor comune de dezvoltare a economiei, care tind sa fie eforturi descendente si ofera un nou cadru de crestere economica bazata pe antreprenoriat si pe inovatii creatoare de piata. Christensen, Ojomo si Dillon folosesc exemple puternice din dezvoltarea Americii, inclusiv Ford, Eastman Kodak si masinile de cusut Singer, si arata cum modele similare construite in jurul inovatiilor creatoare de piata, au functionat in alte regiuni precum Japonia, Coreea de Sud, Nigeria, Rwanda, India, Argentina si Mexic.

Ideile din aceasta carte vor ajuta companiile care isi doresc cu disperare o crestere tangibila si durabila sa descopere progresul acolo unde au esuat anterior. Dar Paradoxul prosperitatii este mai mult decat o carte de afaceri: este o chemare la actiune pentru toti cei care isi doresc o noua abordare, pentru a face lumea mai buna si mai prospera.

Copii infometati la colt de strada. Mahalale fara apa curata si fara conditii sanitare adecvate. Perspective sumbre de angajare pentru o populatie tanara in crestere. Cei mai multi dintre noi sunt miscati de semnele dureroase de saracie pe care le vedem in tarile sarace din intreaga lume. Desi s-a inregistrat un anumit progres, peste 750 de milioane de oameni inca traiesc in saracie extrema, supravietuind cu mai putin de 1,90 dolari pe zi. Cu totii vrem sa ajutam. Dar ceea ce poate parea cea mai evidenta solutie la aceste probleme – ajutarea directa a tarilor sarace prin investitii menite sa remedieze aceste semne vizibile de saracie – nu a avut atat de mult succes pe cat am fi dorit multi dintre noi. Nu trebuie decat sa va uitati la miliardele de dolari care au fost canalizate spre aceste probleme de-a lungul anilor cu un progres relativ lent pentru a concluziona ca ceva nu este tocmai in regula. Cu aceste eforturi, poate ca usuram temporar saracia pentru unii – dar nu ajungem suficient de departe.

Daca ne-am uita la aceasta problema prin niste lentile diferite? Cum ar fi daca, in loc sa incercam sa remediem aceste semne vizibile de saracie, ne-am concentra pe crearea unei prosperitati durabile? Ar putea fi necesara o abordare contraintuitiva pentru dezvoltarea economica, dar una care v-ar face sa vedeti oportunitati acolo unde v-ati putea astepta mai putin. Am scris aceasta carte pentru a celebra rolul pe care il pot juca inovatiile, chiar in cele mai dificile circumstante, in crearea si sustinerea prosperitatii chiar in unele dintre cele mai disperate parti ale lumii. Prin sustinerea si investirea in inovatii creatoare de piata, ne implicam in mod involuntar in construirea natiunii. — Autorii