Pachet Destine la Rascruce de Epoci

Suflete rătăcite

CÂTE VIEȚI VA TREBUI SĂ TE PIERD PENTRU A MERITA SĂ TE IUBESC?

CÂTE VIEȚI VA TREBUI SĂ TE IUBESC PENTRU A NU TE MAI PIERDE?

El este medicul care ajunge mereu prea târziu. Ea este femeia care moare de fiecare dată așteptându-l.

Într-o viață, el aleargă disperat prin mulțimea care o condamnă, doar pentru a o vedea mistuită de flăcările Inchiziției. Într-o alta, o găsește fără suflare, după ce a născut singură copilul lor mort, într-o Marsilie devastată de ciumă. Pe frontul unui război uitat din Moldova, ea se stinge de tifos, șoptindu-i numele, în timp ce el cade secerat de un glonț, înainte să o poată strânge în brațe pentru ultima oară.

Viziunea lui este un coșmar al eșecului perpetuu. Viziunea ei este o rană a abandonului veșnic.

În zilele noastre, dr. Gabriela Stone, o neurochirurgă de geniu a cărei viață se prăbușește, și Paul Dobrescu, un psiholog de succes bântuit de o vinovăție pe care nu o poate numi, se întâlnesc. Atracția dintre ei este pasională ca un tangou și copleșitoare ca un vals al vieții.

Nu știu încă, dar sufletele lor s-au regăsit pentru a-și juca ultimele două cărți – Magicianul, simbol al puterii de a rescrie destinul, și Moartea, amintirea că renașterea vine doar după sfârșit.

Vor reuși de data aceasta să rupă blestemul? Poate iubirea lor să vindece durerea adunată în secole de pierderi sau sunt condamnați să se rătăcească din nou, pentru totdeauna, în acest univers lipsit de dragostea lor?

Recenzii:

Am citit cu lacrimi în ochi scena în care eroina ajunge în sat și află de la femeia care o găzduiește că este prietena bunicii sale. Mi-a plăcut tare mult scena aia și că mai apar vorbe de duh, expresii ce aduc un gen de înțelepciune, chiar și strecurări de fapte, simțăminte neînțelese, vise prevestitoare, dând astfel liber și imaginației cititorului.

Povestea de iubire este foarte frumoasă, potrivirea celor doi este de poveste, trăirile lor sunt așa de profunde că aduc a ideal. Și finalul este frumos, poate ar trebui să scrii scenarii de film. Se vede sufletul tău frumos aici. - Florina Carabet, autoare

„Suflete rătăcite” este o carte manifest în care dragostea este liantul ce conduce destinele a doi oameni de-a lungul veacurilor. O poveste fascinantă, ce te poartă din măruntaiele Marsiliei, într-o perpetuă luptă de supraviețuire, până într-un sat uitat de lume din Transilvania, pentru un strop de magie în noaptea de Sânziene. O gură de aer proaspăt într-o lume viciată de consumerism, care-ți aduce aminte că emoțiile supreme sunt imateriale și, de aceea, indestructibile. - Cătălin Ioniță, autor



Această carte m-a atins profund. Ca psiholog, am întâlnit multe povești de căutare interioară, dar rar am citit o narațiune care să îmbine atât de delicat introspecția, durerea și speranța. Personajele sunt vii, vulnerabile și curajoase în explorarea traumelor din alte vieți. Este o invitație blândă, dar puternică, de a privi în noi înșine cu multă compasiune, gata să ne asumăm regăsirea sensului și locului în lume.

Dacă simți că porți întrebări fără răspuns sau că nu ți-ai descoperit încă adevăratul potențial, această carte te va însoți cu înțelepciune și emoție. O lectură care vindecă. - Laura Pricope, psiholog clinician și psihoterapeut

Zavaidoc în anul iubirii

Pasiune, muzică și crimă în anul de glorie al Bucureștiului interbelic – o poveste de dragoste care a învins timpul!

București, 1923. În anul unei noi Constituții, al primului film românesc și al unei crime care a fascinat imaginația publicului, Micul Paris era orașul marilor pasiuni și speranțe. Pe fundalul unei metropole în plină transformare politică și socială, viața unei tinere fete se schimbă odată cu apariția celebrului Zavaidoc pe treptele casei sale. Într-o epocă lipsită de radio, microfon sau discuri autohtone, vocea inconfundabilă a artistului răsuna de peste tot, cântând suferința unui bărbat îndrăgostit în localurile pline de fum, în saloanele somptuoase sau în suburbiile animate de acordurile tarafului său. Zavaidoc nu a fost un simplu cântăreț, ci o emblemă a unei lumi în stare de orice, aflată la granița dintre tradițional și modern.

„Întâlnirea mea cu Zavaidoc s-a produs pe când încercam să înțeleg arhitectura complexă și parfumul anului 1923, cel mai nebun dintre «anii nebuni». Iar la fiecare pagină de ziar, în fiecare filă de carte, în filmele și în fotografiile începutului de secol XX, am regăsit vocea fără egal a acestui artist, care se mișca prin multe medii culturale și cânta cu aceeași pasiune atât operetă, cât și folclor, dar mai ales o muzică vie și epică, a orașului de după război. Tot ceea ce s-a întâmplat în anul 1923 cuprinde forța lui Zavaidoc, venită dintr-o poveste de iubire, imersiv legată de istoria unui an.” – Doina Ruști

Recenzii:

„Un festin ameţitor al senzaţiilor şi imaginilor cu o bogăţie aproape impudică a limbajului, prin care Doina Ruşti desenează portretul Bucureştiului aşa cum îl face Orhan Pamuk pe cel al Istanbulului.” - Ana A.

„Prima mea întâlnire cu Doina Ruști (dincolo de una-două povestiri scurte) a fost o încântare. Bănuiam că e o povestitoare foarte faină și uite că nu m-am înșelat. Cărticica asta s-a pliat pe sufletul meu ahtiat după istorie - nu istoria din cărțile de școală, ci cea vibrantă a străzii, a mahalalelor, a oamenilor reali.” – Nona

„Dincolo de cuvinte există o putere de evocare și de aducere în prezent cum rar am întâlnit în lecturile mele. La un moment dat parcă auzeam zumzetul Lipscanilor sau al Curții Domnești, dar și copitele cailor pe podul Șerban Vodă.” – Diana