Peste ani, Expres va deveni un volum referențial. E prima carte de proză documentară românească de tip nou. Aici vei descoperi culturi și subculturi dispărute, dictatori și traficanți de droguri, lupte de câini și hoți de mașini, politicieni corupți și biletari ieșiți din circuit. Toate acestea au fost cândva în vogă, au produs efecte și au lăsat urme adânci în memoria multora. Bucureștiul este locul faptelor, orașul meu, spune autorul, unde m-am născut, am crescut și am trăit, alături de alți tineri. Călătorie plăcută!

V. Leac scriitor

"O carte unică în felul ei ca stil și voce. Ea acoperă o istorie și un imaginar al Bucureștiului despre care am vrea să știm/citim mai multe. Anii 90, 2000, dar și cu inserții de dinainte de 89. Postmodernism comunist, droguri, traficanți, corupți, piața neagră, derută, șmecherie, geografie urbană mereu reinventată de timp și istorie, copilărie printre case care dispar și blocuri care rezistă, un underground bucureștean foarte prețios, pe care Fiastru îl reconstruiește ca un meseriaș, cu stilul lui pe care îl știu deja din articolele pentru revista District40, dar și de dinainte. E abrupt, uman, nostalgic, atotștiutor, enciclopedie brutală a unor vremuri brutale pe care le-am trăit aici cu toții împreună.  Adaug aici și vocea lui Tudor Paul-Bădescu care nu scrie, dar citește, și care îmi spunea acum vreo lună cu entuziasm din Malmo, pe instagram, după ce a terminat Expresul: Fiastru, acest Salinger al poveștilor din Bucureștiul underground.

Svetlana Cârstean scriitoare

În Cântecul călăului, carte aflată tot la limita dintre ficţiune şi non-ficţiune, Norman Mailer are vreo două sute de pagini plictisitoare. Expres-ul lui Fiastru are două sute de pagini în total, alerte, pline de maşinaţiuni şi mişmaşuri, întrerupte din loc în loc de pagini infuzate de nostalgie despre Bucureştiul dispărut al anilor nouăzeci. Capacitatea de nesecat de a povesti,