Exil si rivalitati. Principele Nicolae

 

Exil si rivalitati. Principele Nicolae pune in prim-plan complexitatea relatiilor principelui cu regina Maria, dar mai ales cu fratele sau, Carol, in momente esentiale din istoria dinastiei, petrecute dupa moartea regelui Ferdinand. Nicolae va lua drumul exilului in 1937, prin plecarea definitiva din Romania, fiind exclus din familia regala de regele Carol din cauza casatoriei morganatice cu Ioana Doletti. Noua configuratie politica creata dupa izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial i-a zadarnicit orice incercare de a reveni la Bucuresti. Aceasta perioada insa il va pune in situatii interesante de viata, prin contactele cu diplomatii Aliatilor acreditati la Berna sau prin intalnirile cu unii membri ai familiei regale spaniole aflati in Elvetia, dar si cu diplomati romani care informau Bucurestiul despre activitatile princiare. Instalarea regimului comunist in Romania determina o noua etapa in configurarea emigratiei. Existenta in exil a doi regi si a unui fost principe regent intre 1948-1953 a dus la repozitionari si noi aliante. S-au conturat doua orientari principale ale emigratiei in jurul celor doi regi, a treia fiind "gruparea nicolaista" la care aderasera vechii sai sustinatori sau nemultumitii, avand deopotriva legaturi cu Liga Romanilor Liberi sau alte organizatii ale exilului din Paris, Madrid, Roma, Freiburg. Desi lupta in emigratie pe parcursul anilor a incetinit, Nicolae a continuat sa ramana o figura distincta a familiei regale in relatiile cu refugiatii romani. Principele Nicolae avea un caracter ferm, iar spiritualitatea si manierele sale creionate de educatia britanica au creat o buna impresie in cercurile inaltei societati europene. Chiar daca nu a mai revenit in tara natala, a cautat sa sprijine comunitatile intalnite, iar cultura o vedea ca mijloc eficient de propaganda in timpul Razboiului Rece. - Diana Mandache