Dependenta de tine + Pachet Anna Zaires 3 Carti

Mi-a placut.

Stilul de scriere este excelent, captivant și vizual, dar am simțit nevoia unor momente mai luminoase pentru a echilibra povestea.

Mi-au plăcut momentele de vulnerabilitate dintre Julian și Nora, care arată că, dincolo de control și obsesie, există o dragoste autentică. Uneori, însă, relația lor devine atât de extremă încât mi-a fost greu să mă conectez emoțional.

Unele scene au fost atât de întunecate încât m-au lăsat cu un gust amar, dar, în ansamblu, cartea oferă o experiență literară intensă, care te ține conectat până la final.

Este o poveste care creează dependență, dar trebuie să intri în ea cu mintea deschisă, gata să accepți o dinamică de relație care nu e tocmai convențională.

Acest ultim volum al seriei „Twist Me” este un rollercoaster emoțional. Relația dintre Nora și Julian este complexă, pasională și uneori chiar incomodă.

Mi-a plăcut mult cum Nora începe să se apere mai bine în fața lui Julian, dar mi-aș fi dorit ca acest echilibru să fie mai evident în toată povestea. În ciuda imperfecțiunilor, este o lectură care te atrage prin emoțiile puternice și ritmul alert.

Este o carte care nu te lasă indiferent. Relația dintre Nora și Julian atinge noi culmi de intensitate, iar scenele lor intime sunt scrise cu o pasiune care te face să uiți de tot ce te înconjoară.

Unele pasaje mi-au părut prea exagerate, iar concentrarea pe posesivitate poate fi deranjantă pentru cititori care preferă o dinamică mai echilibrată. Este o poveste captivantă, dar cu siguranță nu pentru toată lumea.

„Dominată de fanteziile tale” este un final pe măsura așteptărilor pentru o serie care a jonglat constant cu limitele dintre pasiune și obsesie. otuși, dinamica lor intensă poate fi uneori greu de digerat, mai ales când se pune accent pe controlul extrem al lui Julian.

Seria a devenit mai bogata, mai abundenta în detalii si mai mare cu fiecare carte care a trecut. Recunosc că, fiind ultima carte din trilogie, am avut anumite așteptări de la ea. Voiam să intre și mai adânc în relația lor, mai ales că le dăduse un scop. Nu o să dau spoilere, însă erau atâtea moduri pentru o poveste epică sau, cel puțin, dusă spre partea de captivă-răpitor, care fac tot posibilul să se iubească. M-a dezamăgit de la jumătate până la final, când s-a repetat aceeași secvență ca în utlimele două cărți. Din păcate, nu cred că le-a făcut justețea cu acest volum, lui Julian și Norei. Cea mai puțin favorită carte din serie.

Cartea oferă o perspectivă rar întâlnită, cea a răpitorului, ceea ce o face să fie o lectură foarte diferită. Mi-a plăcut să explorez latura întunecată a personajelor și să înțeleg psihologia din spatele relației lor.

Subiectul este unul delicat, iar unele scene mi s-au părut greu de acceptat din punct de vedere moral. Este o carte care te provoacă, dar care nu este pentru toată lumea.

Mi-a plăcut intensitatea poveștii și chimia dintre personaje – este greu să lași cartea din mână.

Unele scene mi-au lăsat un gust amar, fiind greu să accept anumite comportamente ale lui Julian, chiar dacă ele sunt esențiale pentru poveste

Am apreciat curajul autoarei de a prezenta un personaj ca Julian – un amestec de obsesie, putere și vulnerabilitate. Relația dintre el și Nora este complicată și oferă mult material de analiză pentru cei interesați de dinamica de putere.

Cartea este scrisă frumos, iar descrierile intense fac experiența de lectură vie și autentică. Mi-a plăcut cum Julian este portretizat fără a fi romanticizat în totalitate

Povestea atinge subiecte care pot fi greu de digerat, iar unele momente mi s-au părut exagerat de dramatice. Este o carte pentru cei care pot aprecia complexitatea morală, dar nu este o lectură ușoară.

Stilul de scriere al Annei Zaires este foarte captivant, iar personajele sunt bine conturate. Totuși, relația lor este atât de intensă și n încât uneori mi-a fost greu să empatizez cu dinamica dintre ei.

Mi-a plăcut perspectiva întunecată și complexitatea lui Julian.

Întunecat, copleșitor și adictiv.

Dacă am crezut că mi-am luat daună totală cu prima carte... a doua a fost și mai și... Nu mă așteptam ca Julian (personajul masculin principal) să se transforme într-un îngeraș peste noapte, dar nici să devină MAI RĂU ca înainte. Este un tip dur, un criminal și — poate din perspectiva multora —, un monstru... și totuși, ceva din povestea lui te face să îl înțelegi de ce a devenit ceea ce a devenit. Nu am empatizat cu el și nici nu „l-am aplaudat” pentru ceea ce a făcut de-a lungul cărții, dar nici nu am putut să nu înțeleg, dintr-o anumită perspectivă, de ce a devenit ceea ce a devenit. Într-adevăr, este un personaj care are o istorie solidă în spate a motivului pentru care e „rău”. Măcar am putut aprecia atât de la autoare și cum l-a creat. Cât despre personajul feminin... și ea s-a schimbat, mult. Dacă în primul volum era o fetiță, ce a devenit mai apoi o femeie exploatată (că altcumva nu am cum s-o numesc), în volumul al doilea, nivelul exploatării ei fizice și psihice urcă la un cu totul alt nivel. Unul care mie, personal, mi s-a părut trist și, în acelși timp, din nou aplauze pentru autoare pentru că iar a reprezentat la perfecție evoluția sindromului stockholm. Nici măcar nu o pot condamna pe Nora că s-a îndrăgostit de răpitorul ei... nu aș avea cum, nu când autoarea a fost o maestră în cimentarea ideii de ce îți poate face cu adevărat instictul de supraviețuire. Ce ești dispusă să devii... ca să trăiești. Cu toții avem impresia că am fi acționat mai bine, mai corect, mai drept și etic... dar, adevărul e, că până nu ești pus în fața faptului împlinit, nu ai de unde să știi ce ai fii dispus să faci... ca să supraviețuiești.

M-a deranjat faptul că unele situații s-au repetat mult prea des, iar unele comportamente ale personajelor mi s-au părut exagerate. Deși am apreciat profunzimea emoțională a poveștii

Mi-a plăcut intensitatea relației dintre el și Nora, și cum, în ciuda circumstanțelor extreme, amândoi încearcă să se înțeleagă.

Cartea mi-a lăsat un gust amestecat. Pe de o parte, povestea este captivantă și te atrage să o citești mai departe, iar Julian, cu complexitatea lui, este cu siguranță un personaj memorabil. Pe de altă parte, unele elemente ale relației dintre Nora și Julian m-au făcut să mă simt inconfortabil.

Dacă ești fan al poveștilor dark romance, o să îți placă, dar nu este neapărat o lectură ușor de digerat.

Ce mi-a plăcut: tensiunea dintre Julian și Nora, care este perfect construită, dar și felul în care am fost prinsă în poveste. Ce nu mi-a plăcut? Uneori, comportamentul lui Julian mi s-a părut mai mult abuziv decât protectiv și nu am reușit să înțeleg cu adevărat schimbările bruște de comportament ale Norei.

Mi-a plăcut că autoarea a construit o poveste intensă, dar, în același timp, mi-ar fi plăcut mai multe momente de vulnerabilitate din partea personajelor.

Julian este cu siguranță un personaj captivant, un anti-erou care reușește să creeze o atmosferă de tensiune continuă. Însă, în ciuda atracției evidente dintre el și Nora, mi-a fost greu să mă conectez cu toată dinamica relației lor.

Ceea ce nu mi-a plăcut a fost intensitatea emoțională a poveștii care poate părea copleșitoare la un moment dat. M-am simțit uneori incomodă cu abordarea și cu unele decizii ale personajelor. Poate că pentru fanii genului dark romance va fi perfect, dar pentru mine a fost puțin prea intens.

Mi-am dat seama că nu este chiar genul de poveste pe care mă așteptam să-l îndrăgesc. Ce mi-a plăcut? Povestea are un ritm alert și personajele sunt complexe, în special Julian, care oscilează între a fi seducător și a fi înfricoșător.

Întunecată, obsedantă și răvășitoare.

A fost pentru prima oară când am citit o carte ce reprezenta sindormul stockholm. Și, cu siguranță, cel puțin până în acest punct, va fi cea mai bună carte care a reușit să-mi inoculeze la fix ideea sindromului. Nu cred că autoarea avea cum să-l picteze mai bine! Modul în care a împletit scenele, unele grotești, altele obscene, altele de îți venea să urli și să țipi de frustrare... cartea aceasta a fost un rollercoaster de senzații și trăiri. Subiectul este unul extrem de tulburător, conține scene care au un impact emoțional destul de deranjant și serios — iar asta o spun eu, care pot citi și digera orice fel de informație, oricât de grotească ar fi. Într-adevăr, nu este o poveste de iubire sau despre iubire; dar este o poveste care te va da peste cap, care te va enerva, care te va face să vrei să fii tu un personaj și să schimbi cursul întâmplărilor. Dar nu poți... tot ce poți face este să citești... și să speri la un final pe cât de drept, pe atât de concret... SPOILER: nu o să fie cazul. De Julian nu scapă nimeni... ;)