În discursurile prezentate în această carte, Osho revitalizează mesajul milenar al realizării de sine, prin spiritul maestrului și filozofului chinez Chuang Tzu. El arată că omul, în starea lui actuală, plin până la refuz de planuri, preocupări și proiecții ale minții, este complet opac față de mesajul fără cuvinte al existenței. Pentru ca acest mesaj să ajungă în interiorul ființei, el trebuie să devină conștient de sclavia la care îl supune mintea.

„Cum ar putea cuvintele să redea un mesaj mai presus cuvinte? Ce s-ar putea spune despre un maestru iluminat? Esența mesajului său este paradoxală, și atât Osho, cât și Chuang Tzu, ne cer să acceptăm paradoxul, să renunțăm la logica minții, să devenim o barcă goală. Numai după ce ne vom fi golit de condiționările mentale, de ideile și așteptările egourilor noastre, poate iluminarea acestor maeștri să devină deopotrivă a noastră. Chuang Tzu, cu milenii în urmă, și Osho, apropiat zilelor noastre, au conspirat să ne transforme în bărci goale, astfel încât să putem primi în ființa despovărată de balastul egoului, nespusul, eternul, pe care acești maeștri îl întrupează.” (Ma Prem Paras)