"Ion Creanga a început a scrie povesti în vara anului 1875, publicându-le succesiv în «Convorbiri literare». Povestile propriu-zise sunt unsprezece (toate sunt incluse în aceasta carte - n.r.)... si au fost scrise într-un interval de trei ani, ceea ce vine cam trei-patru pe fiecare an. Creanga n-a fost un culegator de basme, ca P. Ispirescu, Fundescu, N. D. Popescu si altii. Lui i se datoreste crearea prototipului basmului românesc, prin alegerea variantelor celor mai apropiate noua, cu caracter mai original si specific rasei. Graiul bogat si forma originala a povestirei au stârnit pretutindeni emotie si entuziasm estetic. Povestile acestea nu sunt reproduceri gramofonice, ci creatiuni de arta, în care vibreaza pulsatia tânara a spontaneitatei... În cadrul istoriei literare, Creanga poate fi socotit, cu drept cuvânt, ca adevaratul parinte al poporanismului în literatura româna." Lucrarea contine: Soacra cu trei nurori; Capra cu trei iezi; Punguta cu doi bani; Danila Prepeleac; Povestea porcului; Mos Nichifor cotcariul; Povestea lui Stan Patitul; Povestea lui Harap-Alb; Fata babei si fata mosneagului; Ivan Turbinca; Povestea unui om lenes; Fat-Frumos, Fiul Iepei (poveste neterminata); Cinci pâni; Poveste (Prostia omeneasca); Acul si barosul; Inul si camesa; Ursul pacalit de vulpe; Mos Ion Roata si Unirea; Mos Ion Roata si Voda Cuza; Popa Duhu; Pasarica în timpul iernei; Ia! Clopotelul suna; Nu lucrezi, n-ai ce mânca; Când eram în vremea mea; Azi am bani, azi am parale; Poezii populare; GLOSAR; REPERE BIOBIBLIOGRAFICE; APRECIERI CRITICE