Synn #2

Synn #2

Uff, nici nu știu cu ce să încep. Am fost foarte entuziasmată când am început să citesc volumul doi și vă promit că dă dependență. Starea nu se va opri la o singură emoție. Într-o singură pagină poți să râzi ca la finalul ei să plângi. Fazele amuzante au mai risipit din grija pentru personaje. Zic asta pentru că trăiești cu ele tot ceea ce se întâmplă. La un moment dat chiar ma enervat o chestie de voiam să intru acolo în carte să le fac eu ordine în viață personajelor. 🤣🤣 Am rămas surprinsă de evoluția acestui volum. Bianca ne-a expus și modurile în care Synn a fost torturat și felul în care păpușarii principali s-au jucat cu mintea lui. Un băiat care nu avea nimic a ajuns să piardă și puținul ce ÎL avea, singurele lucruri ce le deținea. Sufletul și mintea. Pot să spun mai multe dar trebuie neapărat să citiți ca să înțelegeți. Noroc de Haza care a fost mereu acolo pentru el. Haosul ce lovește Cavarty Hope pun în dificultate toate personajele. Vezi nebunia adevărată izvorând din fiecare dar într-un final îți dai seama că cei mai periculoși demenți din centru sunt chiar cei ce îl conduc. Faptul că se joacă cu pacienții și scăpă nepedepsiți, că speri să se fi terminat tortura protagoniștilor când crezi că cineva a ieșit din ecuație doar ca să apară mai târziu și să le dea viețile peste cap, toate acestea te vor face să nu îți mai dezlipește degetele de carte. Despre Haza aș putea să pun multe, din primul volum facem cunoștință cu trecutul ei și faptul că datorită copilăriei a ajuns acum în centrul de boli mintale. Însă povestea ei este mult mai mult de cât atât. Haza sub firea ei de conducătoare, fată tare și puternică se ascunde o copilă speriată , care nu a primit ajutorul și sprijinul de care a avut parte și nici nu a cunoscut iubirea familiei. Singura ei alinare erau amintirile cu fratele ei. Îngerul ce ia călăuzit întregul drum până într-un moment în care și acesta a dispărut deși adevărul e mult mai crud. Am rămas plăcut surprinsă să citesc despre descrierile bolilor de care suferă Synn și Haza. Bianca a reușit sa expună foarte concret și real sentimentele, stările și modul în care acestea se desfășor, simptomele de care suferă și multe altele. Chiar dacă e spre final nu e de ocolit faptul că ilustrațiile Cristinei exprima atât de bine ceea ce simt personajele, ceea ce noi doar ne imaginăm , Cristian a reușit sa ne aducă mai aproape de Synn și Haza. Jurnalul Hazei a prins viață prin mâinile Cristinei și descrierile Biancăi. Momentele tragice au fost marcate la fel de superb precum și cele în care cei doi s-au apropiat. Acum spre sfârșit pot sa spun: Ce a fost cu finalul acela Bianca? 🫣🫣🫣Rotițele din mintea mea fac atât de mult zgomot încât se pot auzi până la Cavarty Hope😅🤣🤣🤣 Pe bune chiar nu mă așteptam🫡🫡Jos pălăria 😅😅🥰🥰 Și faptul că a trebuit să aștept după primul volum și abia la al doilea se întâmplă acel ceva între Haza și Synn iar apoi Hazel...... (va las pe voi sa aflați) a fost magnific tot. Suspansul, acțiunea, micile momente dintre cei doi. Ceva ce nu mi-a plăcut: Nu aș putea să spun. Seria Synn greșeli colosale nu este genul pe care îl citeam înainte. Însă de la apariția lui pe Wattpad, pot să spun că acum este unul pe care îl caut. Synn-Greșeli colosale #1 și Synn-Adevărul te sfâșie #2 e atât de complex încât găsești de toate. Acțiune, este. EnemisToLovers, este. Boli Mintale și descrierea lor, este. Prietenie, este. Ura între personaje, este. Și multe altele pe care nu le mai exemplific acum. Deci eu nu am găsit nimic de neiubit la această serie❤️‍🔥❤️‍🔥❤️‍🔥❤️‍🔥 Mă opresc aici, pentru o experiență autentică... Citiți Cartea, e magnifică.