Ilustrații de Ludwig Rohbock. Cuvânt-înainte de Ioan Chirilă

Volum apărut sub egida partenerilor noștri: Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și Fundația Transilvania Leaders

Pe copertă: Ludwig Rohbock, Cetatea Deva dinspre Apus, litografie colorată, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe

„Etnia și confesiunea s-au susținut reciproc și au interferat și în Transilvania, mai ales începând cu epoca Reformei.

«Toleranța» transilvană a însemnat (în funcție de realitate, dar și de interpretarea fiecăruia) acceptare și respingere în același timp, incluziune (primire) și excludere, egalizare și segregare, dând societății o formă de funcționare sui generis. Transilvania a fost o regiune de interferență dintre Apus și Răsărit și nu o linie de separație a celor două arii de civilizație ale Europei, cea latină, apuseană, și cea bizantină, răsăriteană. Aceste arii s-au întrepătruns, nu de puține ori maghiarii, sașii și secuii preluând caracteristici răsăritene, așa cum românii s-au lăsat influențați de particularități apusene. Cartea de față își propune să arate și felul în care s-a putut produce acest lucru în secolul al XVI-lea în viața spirituală a regiunii respective, în context european.” – Ioan-Aurel Pop

Lucrarea domnului academician Ioan-Aurel Pop ne oferă o radiografiere obiectivă a acestui ev istoric, reliefează magistral dinamica confesională a Transilvaniei și pune în fața cititorului perspectivele misionare distorsionante, cel mai adesea, pentru elementul autohton. Poate fi un manual de conviețuire, dar, în același timp, și un semnal menit să ne trezească, pentru a nu uita nici de fermitatea credinței, nici de dorul unității pancreștine (Ioan 17:21). Este un veritabil ghid de înțelegere a secolului al XVI-lea în Transilvania și a unor decizii și proiecte imperiale menite să tempereze unele excese dietale. Un model analitic, un fond documentar justificativ și o sinteză edificatoare pentru căutarea și regăsirea rădăcinilor romane, latine, ale neamului nostru. – Ioan Chirilă

Cuprins

Cuvânt-înainte de Ioan Chirilă

Introducere

I. Epoca Reformei religioase transilvănene, de la 1500 până la 1600: câteva date și întâmplări

     Transilvania până la 1541: voievodat în cadrul Regatului Ungariei

     Funcționarea Principatului autonom (1541-1688)

     Situația politică și confesională a Transilvaniei în secolul al XVI-lea

     Scandala in Ecclesia Dei: cauzele Reformei religioase

     Cum s-au format și afirmat credințele protestante în Transilvania

     Acceptarea Reformei și sistemul „toleranței” – între universalitate și națiune

     Unele controverse între confesiunile recepte ale Transilvaniei în secolul al XVI-lea

     Inter hos sunt dispersi per totam provinciam Valachi: situația românilor

     Țara celor patru (cinci) „religii” sau varietatea modelelor spirituale din Transilvania

     Domnia principelui (devenit și rege al Poloniei) Ștefan Báthory

     Imaginea celuilalt: viziuni externe ale modelelor etnice și confesionale ale Transilvaniei în secolul al XVI-lea

     Imaginea de sine asupra originii și identității etnice

     Personalități cu identitate etno-confesională dublă, triplă sau multiplă

     Modele culturale transilvănene în secolul Reformei protestante

II. Detalii de viață din epoca Reformei transilvănene: studii de caz

     Noi repere culturale în cadrul frontierei carpatice

     Educația umanistă și religioasă a germanilor și ungurilor

     Cultura și educația românilor – între orizontul bizantin (ortodox), latin (catolic) și protestant

     Diaconul Coresi, Transilvania și Brașovul

     Misiunile iezuite și educația superioară de contracarare a Reformei și de influențare a ortodocșilor

     Fondarea și activitatea Colegiului Major iezuit la Cluj

     Antonio Possevino despre Transilvania

     Profesori și studenți la seminarul din Cluj: instruirea lor împreună, la bine și la rău

III. Interpretări și controverse privind soarta Reformei în Transilvania

     Națiune și confesiune în Transilvania secolului al XVI-lea

     Reforma religioasă la români: ipoteze și observații

     Din nou despre noțiunea de religio romana, prezentă într-un document transilvănean de la 6 iunie 1574

     Erau toți românii „analfabeți” (necunoscători de latină scrisă) în secolul al XVI-lea?

     Scrisoarea patriarhului Chiril Lucaris din 1629 – antecedente și urmări

     Reforma și românii transilvăneni în viziunea lui Cesare Alzati

     Reforma la români… – cui prodest?

Concluzii: Cadrul istoric în care s-a născut și manifestat Reforma printre românii transilvăneni

Bibliografie

Indici selectivi

Ioan-Aurel Pop, repere biobibliografice

Ludwig Rohbock, biografie artistică