Psihoterapia psihodinamica a pacientilor borderline

Atât strategia de tratament, cât și tactica terapeutică prezentate în această carte derivă dintr‑un model teoretic integrat al psihopatologiei borderline, bazat pe teoria psihologiei Eului si a relațiilor de obiect. Autorii descriu atât fazele tratamentului, cât și aspectele critice care pot apărea pe parcurs, utilizând explicații clare ale tehnicii terapeutice și numeroase ilustrări clinice. Modelul de tratament prin psihoterapie de orientare psihanalitică propus de aceștia, rezultat dintr-un program de cercetare în psihoterapie desfășurat în cadrul Centrului Medical Cornell al Spitalului din New York, poate reprezenta un sprijin pentru terapeuții începători și poate constitui, de asemenea, un ghid valoros pentru cei care au experiență în practicarea psihoterapiei.

Otto F. Kernberg este profesor de psihiatrie la Cornell University Medical College şi autor a numeroase cărţi dedicate tulburărilor severe de personalitate, dar şi psihologiei organizaţiilor. De acelaşi autor, la Editura Trei a apărut volumul Relaţii de iubire. Normalitate şi patologie, și Tulburări grave ale personalităţii. Strategii psihoterapeutice.

Michael A. Selzer, Harold W. Koenigsberg, Arthur C. Carr și Ann H. Appelbaum fac parte din colectivul profesoral de la Cornell University Medical College, Divizia Westchester.

Un pacient a descris faptul că este capabil să ia „atât de multe pastile câte vrea" fără să ajungă să se sinucidă. Terapeutul ar putea spune: „Spui că indiferent ce faci cu acele pastile vei fi în regulă?" Pacientul răspunde: „Nu. Este posibil să mă înșel și să iau prea multe, deși acest lucru este improbabil". După ce a stabilit faptul că pacientul nu deține o viziune psihotică cum că ar fi invulnerabil la efectul medicamentelor, terapeutul poate spune: „Poate că trebuie să vă convingeți pe dumneavoastră înșivă că dețineți într‑o măsură atât de mare controlul asupra situației, pentru că ceea ce simțiți cu adevărat este că nu aveți control și că nu veți fi capabil să vă opriți".

Terapeutul: Acum îmi spuneți că sunt binevoitor și că vă simțiți total relaxat cu mine.

Pacientul: Și ce este în neregulă în legătură cu asta?

Terapeutul: Mi se pare surprinzător faptul că acum zece minute ați spus că trebuie să mă „supravegheați ca un șoim", pentru că eram periculos.

Pacientul: Așa erați atunci. Acum sunteți diferit.

Terapeutul: Cum putem înțelege faptul că aparenta mea schimbare se produce atât de rapid? Este ca și când ați ști să vă descurcați cu mine doar dacă mă vedeți într‑o extremă sau în cealaltă.