Pentru Freud psihologia femeii reprezenta un „continent întunecat”. Una dintre primele psihanaliste care au contribuit la explorarea acestui domeniu a fost Karen Homey. Ea pune accent asupra elementelor caracteristice feminității, ignorate de predecesorii săi care încercaseră să formuleze o teorie a psihologiei femeii urmând modelul masculin. Astfel vaginul, sarcina și maternitatea redobândesc un rol important în tabloul psihologiei feminine conturat de Karen Horney în lucrările cuprinse în acest volum. Ilustrându-și ideile cu numeroase exemple, autoarea abordează teme importante cum sunt: conflictele inconștiente ale femeii legate de dorința de a avea un copil, predispoziția poligamă a bărbaților, neînțelegerile dintre sexe, complexul de masculinitate al femeilor, frigiditatea, diferențele dintre persoana sănătoasă și cea nevrotică. Scrisă într-un limbaj accesibil, dintr-o perspectivă feminină dar nu feministă, cartea se adresează tuturor celor interesați de înțelegerea femeilor.

Karen Horney (1885—1952) s-a născut la Hamburg, în Germania și a studiat medicina la Universitatea din Berlin. Medic psihiatru și psihanalist a predat la Institutul Psihanalitic din Berlin și la Institutului Psihanalitic din Chicago si Institutului Psihanalitic din New York. Împreună cu Alfred Adler a fondat curentul neo-freudian. Printre lucrarile sale se numără Personalitatea nevrotică a epocii noastre, Noi direcții in psihanaliză, Autoanaliza.