Este vorba despre comunicare, despre felul în care ea este construită. Despre lucrul căruia îi acordăm atenție în timpul comunicării și despre ceea ce trece pe lângă conștientul nostru, dar este de 5 ori mai important, despre partea nonverbală, fără cuvinte. În comunicare, noi exprimăm ceea ce vrem să spunem (dar, de asemenea, și ceea ce nu vrem) sub forma gesturilor, mimicii, pozițiilor, mișcărilor, intonațiilor și doar în ultimul rând folosind cuvinte. Dar pentru că noi nu conștientizăm această importantă parte nonverbală, de obicei primim din inconștientul nostru numai mesaje pe care nu le înțelegem bine. Și adesea este absolut de neînțeles ce anume i-a provocat o încordare interlocutorului sau de ce s-a bucurat el așa de mult. Și problema nu este să vă găsiți tot timpul în aceeași stare, fie ea destul de confortabilă, cât mai ales să vă găsiți într-o situație corespunzătoare cu starea și cu dorințele dumneavoastră. Nu este tocmai potrivit să apăreți cu un zâmbet drăgălaș, deschis, la o înmormântare. De altfel, la fel ca și expresia de tristețe și suferință la aniversarea cuiva. Învățați să fiți corespunzător. Este la fel ca și lacătul și cheia: situația este lacătul, iar starea dumneavoastră este cheia de la acest lacăt. În aceasta și constă flexibilitatea comportamentală, să alegi comportamentul cel mai potrivit pentru momentul respectiv, alegând cheia pentru lacăt.