Sinuciderea tatălui ei o aruncă pe Carola în brațele disperării. Își pierde singurul aliat care îi încuraja visul de a deveni pictoriță, iar mama sa îi zdrobește spiritul liber, crezând că o îndrumă pe calea cea bună – a reușitei în viață. Plecarea prietenului din copilărie, de care e îndrăgostită, devine ultima festă a destinului ce o determină să lase totul în urmă.

Ajutorul apare de la unchiul unei amice, cu care începe o relație amoroasă. De dragul lui acceptă să renunțe la vechiul ei sine. Totuși, în ciuda iubirii ei, își dă curând seama că bărbatul o folosește ca pe un substitut la ceea ce nu poate avea vreodată și o îngroapă sub așteptările și reproșurile sale.

Umbrele trecutului o aruncă din nou pe Carola în vâltoarea incertitudinii și a neîncrederii, aducând însă la viață adevărul și renașterea sinelui pierdut.