Copacul nașterilor

De la autoarea bestsellerului internațional Culegătorii de afine, o poveste de neuitat despre familie, tradiție și puterea unei femei de a-și apăra singură viitorul.

1996, Nova Scotia. Născută la umbra unui copac sacru pentru generații întregi de femei indigene, Aliet este crescută de bunica ei aprigă și iubitoare, Kiju. Tatăl ei a fost mereu o enigmă, iar mama i-a murit îmbrățișată de rădăcinile aceluiași copac, în clipa în care Aliet venea pe lume.

În afara micuței lor comunități, vremurile se schimbă. Femeile din partea locului sunt tot mai puțin dispuse să urmeze ritualurile tradiționale de naștere, iar la spital, doctorii albi privesc cu neîncredere practicile indigene. Aliet și Kiju observă neputincioase cum prejudecata lor se transformă în condamnare.

Decenii mai târziu, Aliet lucrează însă ca asistentă medicală la oraș, iar știința modernă a luat aproape în întregime locul înțelepciunii moștenite de la bunica ei. Doar moartea neașteptată a lui Kiju o convinge să se întoarcă la copac. Copleșită de durere, femeia începe să renoveze casa părintească, regăsindu-și astfel rădăcinile și descoperind secrete de familie de mult îngropate. Așa începe lupta lui Aliet pentru pământul, obiceiurile și amintirea femeilor de dinaintea ei, o călătorie în care va trebui să hotărască singură ce anume din moștenirea lor are puterea să supraviețuiască.

„O poveste tandră despre identitate și puterea generațiilor de femei.” — Publishers Weekly

„O narațiune care închide un cerc, împletind istoria unei femei și a familiei sale cu natura și cultura indigenă și unind două Americi într-un singur întreg. Prin frazele limpezi ca lumina și prin construcția temeinică, această poveste de o rară profunzime îi va emoționa puternic pe cititori.” — Booklist

„Admiratorii debutului răsunător al Amandei Peters, Culegătorii de afine, vor dori să așeze cel de-al doilea roman al ei în fruntea listei de lecturi.” — BookPage

„Ancorată în realitate, strălucitoare și totuși mistică... Copacul nașterilor îi va fermeca pe cititori prin felul în care înfățișează moștenirea, tradiția și căminul.” — Literary Hub

Zilele de sticlă

Este naivă, dar privirea ei piezișă observă lucruri pe care ceilalți le ignoră. Este vulnerabilă, dar rezistă ferocității vremii sale. Este un personaj literar magnific. Vocea Redentei va dăinui mult timp după ce veți fi parcurs ultima pagină.

Redenta s-a născut la Castrocaro în ziua asasinării lui Matteotti. În sat se zvonește că ar fi blestemată cu ghinion și că nu va apuca nici măcar sărbătoarea Sfântului Rocco. Și totuși, în prag de sărbătoare, ea este încă în viață, în timp ce Matteotti este mort. Așa începe cu adevărat fascismul – și, odată cu el, povestea Redentei, a familiei și a semenilor săi. Este o lume a violenței radicale – Ventennio (cei douăzeci de ani de fascism), războiul, dominația masculină – și totuși, una plină de nădejde.

Chiar și atunci când Bruno, iubitul din copilărie al Redentei, care îi promisese că o să o ia de nevastă în ciuda „piciorului ei strâmbat” de poliomielită, dispare fără motiv, ea nu încetează să îl aștepte. Iar când demnitarul fascist Vetro o alege ca soție, sadismul pe care i-l impune nu reușește să stingă în ea instinctul de salvare a celorlalți, înainte de ea însăși. Viața Redentei se intersectează cu cea a lui Iris, partizană în banda legendarului comandant Diaz. Dar în ochiul de sticlă al lui Vetro, șchioapa și iscoada, mireasa și luptătoarea sunt, până la urmă, aceeași femeie, fracturată de același veac.

Intens și curajos, Zilele de sticlă este romanul fragilității umane și al speranței îndârjite în fața urgiei istoriei.

„Am fost literalmente șocată de această carte (în care, evident, foarte puține lucruri merg așa cum mă așteptam). Mi-a atins sufletul și mi-a umplut ochii de lacrimi. Emoțional, îmi voi reveni peste câțiva ani 😭. Nicoletta Verna, așteaptă factura psihologului meu!” - Chiara

„Personaje tridimensionale și tradiții romagnole pe care autoarea le descrie extrem de frumos. Istoria Italiei se împletește cu povestea protagoniștilor și dă naștere unei narațiuni care m-a ținut captivată de carte până la final” - Andreea

„Nu este ușor să îți găsești cuvintele după ce ai citit Zilele de sticlă. Nicoletta Verna ne oferă un roman feroce și delicat, dur precum timpul în care este plasat și fragil precum sufletele celor două protagoniste, Redenta și Iris.” - Elisa