Realitate sau imaginație? Este înfricoșător să nu mai știi ce este real și ce este doar o fabricație a propriei minți. Dar și mai înfricoșător este să descoperi că ai trăit o viață întreagă într-o minciună. Olivia Dumont este ghostwriter și fiica secretă a celebrului autor de romane horror Vincent Taylor. Și-a petrecut viața ascunzând cine este cu adevărat: folosește un alt nume, nimeni nu știe cine este tatăl ei, iar iubitul ei nu cunoaște aproape nimic despre familia sau trecutul ei. Vincent nu este cunoscut doar pentru cărțile sale, ci și pentru tragedia care i-a distrus familia. În 1975, frații săi, Danny și Poppy, au fost victimele unui eveniment cumplit, iar el a fost singurul dintre cei trei care a rămas în urmă să spună povestea. Timp de cincizeci de ani, toată lumea s-a întrebat dacă el a fost, de fapt, vinovat. După douăzeci de ani în care nu au vorbit, Vincent îi cere Oliviei să-i scrie ultima carte. Doar că nu este un nou roman horror, ci povestea adevărată a nopții care a schimbat pentru totdeauna familia Taylor. Sau cel puțin versiunea lui. Cu ajutorul filmărilor și însemnărilor lăsate de Poppy, Olivia încearcă să pună cap la cap trecutul familiei sale. Dar cu cât află mai multe, cu atât devine mai greu să înțeleagă ce este adevăr, ce este minciună și ce este doar o amintire distorsionată. Este un thriller care își construiește misterul treptat și se axează mai mult pe secrete de familie, traume și relații complicate decât pe acțiune rapidă. M-a ținut curioasă până la final, pentru că fiecare capitol îți oferea câte un nou indiciu și aveai impresia că ești tot mai aproape de adevăr. Cu toate acestea, eu nu am reușit să-mi dau seama ce s-a întâmplat cu adevărat și am bănuit cu totul altceva până aproape de final.

O poveste tăragănită

„Camera 706” nu a fost o lectură pe gustul meu. Construită pe alternanțe între prezent și diferite momente din trecut („cu 8 ani înainte”, „cu 3 ani înainte” etc.), povestea promite mister, însă execuția mi s-a părut confuză și fragmentată. Narațiunea este condusă mai degrabă de vocea autoarei decât de personaje. Nici finalul nu m-a convins: este atât de ambiguu încât lasă impresia unei povești neterminate, nu a unui mister bine construit. Cine bate la ușă? Scapă personajul sau nu? În loc să ofere un deznodământ satisfăcător, cartea se oprește exact când ar trebui să clarifice aspectele esențiale. Per ansamblu, o lectură care a avut potențial, dar care, pentru mine, a rămas mai degrabă o colecție de întrebări decât o poveste memorabilă.

9/10

Are suspans si o atmosfera tensionata dar in acelasi timp o lectură ușoară.

Merita citita

O carte usor de parcurs, cu o perspectiva diferita.

Buna

Nu m-a prins perfect de la inceput, dar pe parcurs m-a prins. Mi-a placut tensiunea.

Camera 706

Cartea „Camera 706” a fost, din păcate, o dezamăgire pentru mine. Deși premisa părea interesantă și promitea o poveste captivantă, pe parcurs lectura s-a dovedit a fi destul de plictisitoare. Ritmul acțiunii este lent, iar momentele care ar fi trebuit să creeze tensiune nu reușesc să capteze atenția. În plus, unele pasaje par inutile sau prea lungi, contribuind la senzația generală de stagnare. Mă așteptam la mai mult suspans și originalitate, însă firul narativ devine previzibil destul de repede. Din acest motiv, lectura a fost mai degrabă o obligație decât o plăcere. După ce am reușit să o parcurg, m-am așteptat MĂCAR să aflu ce se va întâmpla cu Vic și Kate. Dacă rămân sau nu împreună. Dacă Vic află de aventura ei sau dacă îi mărturisește ea..dar nu...a rămas totul în aer, fără nicio încheiere.