Flori pe stomacul gol

Unele flori au parfum dulce și rădăcini amare.

La câteva luni după moartea tatălui ei, Marina îl cunoaște pe Jaime, un bărbat cu douăzeci de ani mai în vârstă, fermecător, sofisticat și atent. El îi oferă exact ceea ce pare să-i lipsească: siguranță, stabilitate și sentimentul că, în sfârșit, cineva are grijă de ea.

În scurt timp, viața Marinei se schimbă complet. Lasă în urmă apartamentul împărțit cu cea mai bună prietenă, concertele, nopțile petrecute în oraș și libertatea haotică a celor douăzeci și ceva de ani pentru apartamentul elegant al lui Jaime, cine la restaurante exclusiviste și o viață adultă care, privită din afară, pare perfectă.

Numai că, pe măsură ce intră tot mai adânc în lumea lui, Marina începe să se îndepărteze de propria ei viață. De prieteni. De alegerile ei. De lucrurile care o făceau să fie ea.

Cu o voce delicată și dureros de lucidă, Lucía Solla Sobral spune povestea unei tinere care trebuie să învețe cât de ușor putem confunda controlul cu grija, posesivitatea cu iubirea și renunțarea la sine cu maturizarea.

Un roman tulburător despre iubire și iluziile ei, despre doliu, identitate și prietenia care ne poate ajuta să ne regăsim atunci când aproape am uitat cine suntem.

Recenzii:

„O să încep spunând ceva ce îmi vine greu. La 19 ani am avut o relație cu un bărbat de 39, așa că știu exact cum e să te simți îngrijită, protejată, aleasă de cineva mai în vârstă care te privește ca și cum ai fi specială, diferită și mai matură decât celelalte. Știu cum e să fii orbită de cadouri, planuri, restaurante, siguranță financiară și senzația că «joci într-o altă ligă». Știu și cum e ca, fără să-ți dai seama, admirația aceea să înceapă să se amestece cu manipularea.” - Flo Camus

„Cartea asta mi-a dat senzația că privești un buchet superb și abia după câteva pagini observi că apa din vază s-a înnegrit. Totul e foarte frumos la suprafață și tot mai neliniștitor dedesubt.” — Andreea

„Violența nu este întotdeauna evidentă și nu vine mereu cu zgomot de tunet. «Credeam că numai eu am acel cronometru în piept.»”

Cartea aceasta este atât de reală, încât doare — fie pentru că ai trăit ceva asemănător, fie pentru că ai fost alături de o prietenă care a trecut prin asta. Sunt aproape sigură că este imposibil să nu te regăsești măcar puțin în poveste și sunt și mai sigură că, după ce o termini, te vei gândi la cineva căruia vei simți nevoia să i-o dăruiești.” - Teresa Sanz

Dragă Debbie

Ajută-mă, Debbie! Ce sfat îmi dai?

Debbie Mullen simte că pierde controlul. Ani la rând, și-a adunat cele mai bune sfaturi în rubrica ei, „Dragă Debbie”, locul unde soțiile din New England veneau pentru înțelegere, alinare și un îndemn de la o femeie care pare să știe mereu ce are de făcut.

Prin scrisorile primite, Debbie a ascultat nenumărate povești ale unor femei ignorate, umilite, reduse la tăcere sau chiar abuzate de propriii soți. Iar ea a încercat, de fiecare dată, să le îndrume spre decizia corectă.

Acum, însă, viața ei se destramă cu o viteză uimitoare. Tocmai și-a pierdut slujba. Ceva ciudat se întâmplă cu fiicele ei adolescente. Iar soțul ei ascunde lucruri pe care Debbie începe să le descopere cu ajutorul aplicației de localizare instalate pe telefonul lui. Doar că Debbie nu mai are chef să fie femeia matură, rezonabilă, care trece totul cu vederea. Nu mai vrea să fie practică și calmă.

Așa că a decis să-și urmeze propriul sfat: fiecare trebuie să primească exact ce merită. Nici mai mult, nici mai puțin.

RECENZII

„Dacă ar fi să-mi rezum experiența într-o singură frază, ar fi aceasta: susținem drepturile femeilor, dar și mai important, susținem greșelile femeilor. 💅🔥👑 Sincer, mi-aș dori ca Freida să lanseze o carte nouă în fiecare săptămână, astfel încât întregul meu an să fie mai luminos, mai plin de twisturi, mai inteligent și captivant, exact ca scriitura ei.” – Nilufer

„Când vor veni premiile Goodreads Choice, fie la categoria thriller, fie la orice categorie legată de mystery, «Dragă Debbie» are deja votul meu. Pentru mine este o lectură de peste cinci stele.” - Salma

„Se simte ca o descărcare de adrenalină. Îți cade maxilarul și trebuie să-l aduni de pe jos. Te face să râzi prin sarcasm tăios, personaje absolut malefice și, uneori, protagoniste care par inocența întuchipată.” - Holly