Înțepătura de albină

Înțepătura de albină - Paul Murray

Un roman de o forţă incredibilă, care îmbină umorul fin cu reflecții profunde despre familie, destin şi eterna luptă pentru a deveni mai bun într-o lume care nu iartă greșelile trecutului.

Familia Barnes a avut un an îngrozitor. Reprezentanța auto condusă de Dickie a ajuns în pragul falimentului — lucru care pe el nu-l împiedică să-și consume timpul şi resursele pentru a construi un buncăr antiapocaliptic în pădure. Imelda, soţia sa, își vinde bijuteriile pe eBay și cade în mrejele unui întreprinzător rival. În același timp, Cass, fiica lor adolescentă, sătulă de rolul de elevă-model, ajunge la examene mahmură, iar PJ, băiatul lor de doisprezece ani, se gândește să fugă de acasă.

De unde a început totul? De la înțepătura de albină care i-a stricat Imeldei toată ziua nunții? De la accidentul de mașină care a avut loc cu un an înainte de nașterea lui Cass? Sau poate chiar de la după-amiezile din copilărie în care tatăl îl învăța pe Dickie să fie un „bărbat adevărat”?

Înțepătura de albină, cuceritorul roman al lui Paul Murray, este un adevărat tur de forţă: un portret tragicomic al Irlandei din ultimele decenii, o saga de familie, un semnal de alarmă asupra dezastrelor ecologice la care omul pare să rămână un martor pasiv, dar și o poveste fascinantă despre cum lumea și lumile noastre se pot spulbera fără vreun avertisment.

„Murray este un maestru al anticipării de rău augur, disecând patru personaje cu demoni interiori în detalii granulare. Romanul este un triumf literar, trecând de la un punct de vedere la altul, oferind atât circumstanțele prezente, cât și poveștile din spatele personajelor.” - Michael Cart, Booklist

„Murray explorează modul în care familiile pot simți întotdeauna intensitatea emoțiilor, chiar dacă nu știu de unde vine fumul. Este genial în privința taților și fiilor, a rivalității fraților, a durerii, a autosabotajului și a lepădarii de sine, precum și a slăbiciunii groaznice pe care oamenii o au pentru gândirea magică, în special în ceea ce privește criza climatică. De asemenea, poate crea un moment hilar... Nu vei citi un roman mai trist, mai adevărat și mai amuzant anul acesta.” - The Guardian

„Nu poate fi exagerat cât de plăcut este să citești Înțepătura de albină. În fiecare rând descoperi perspective noi și amuzante, utilizate întotdeauna în serviciul avansării poveștii... În esență, acesta este un roman preocupat de teme universale: legături secrete și minciuni, dragoste și pierdere, toate aduse la viață cu o vigoare captivantă într-un spectacol de primă clasă.” - Observer

Wellness

„Dureros și dulce-amărui, Wellness reușește ceva ce doar cele mai bune opere ficționale pot realiza: să conțină o întreagă lume” — Esquire

„Puține romane recente ascund atât de multă iubire pentru umanitate ca acesta.” — The Washington Post

„Un adevărat moștenitor al lui David Foster Wallace și Thomas Pynchon.” —The Atlantic

„Un roman uimitor despre poveștile pe care le spunem despre viețile și iubirile noastre și despre cum reușim să ne menținem relațiile în decursul timpului.” - NPR

„O perspectivă modernă asupra iubirii, căsniciei și a obsesiei societății pentru îmbunătățirea fiecărui aspect al vieților noastre... Acest roman sclipitor te provoacă să te gândești la adevărul propriei tale vieți și la poveștile pe care ni le spunem nouă și celorlalți” - Oprah Winfrey

Rezumat Wellness – Nathan Hill

O perspectivă modernă asupra iubirii și căsniciei

Jack și Elizabeth se cunosc de dinainte să se fi întâlnit vreodată. Clădirile în care locuiesc în Chicago sunt despărțite de o alee întunecată, iar ei își petrec adesea serile observând în secret ce face celălalt. Așa începe povestea lor neobișnuit de obișnuită despre un el și o ea care se îndrăgostesc și se căsătoresc. Autorul însă merge dincolo de „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” urmărind cu înțelegere, ironie și umor evoluția lor după 20 de ani de căsnicie.

În locul celor doi tineri visători, descoperim două personaje înstrăinate care își caută sensul într-o lume tot mai complicată, unde conversațiile se transformă în războaie pe Facebook, grupurile de suport ascund secte periculoase, iar cunoscuții le propun relații poliamoroase.  

Acum, Jack și Elizabeth trebuie să-și confrunte demonii, ambițiile profesionale neîmplinite și traumele din copilărie, sau riscă să piardă cel mai important lucru din viețile lor: relația care îi leagă.

Micul Mincinos

Micul Mincinos - Mitch Albom

Un roman sfâșietor, inspirat de o poveste mai puțin cunoscută din Al Doilea Război Mondial, despre consecințele devastatoare ale minciunii și puterea vindecătoare a iubirii.

Nico Krispis, în vârstă de unsprezece ani, nu a spus niciodată o minciună. În 1943, când naziștii invadează orașul său natal, Salonic, reputația de copil care spune întotdeauna adevărul îi atrage imediat atenția unui ofițer german. Acesta îi propune o învoială: pentru a-și salva familia, Nico trebuie să îi convingă pe ceilalți evrei din comunitate să urce în trenurile care îi vor duce „spre nord”, unde, aparent, îi așteaptă locuri de muncă și siguranță. Fără să știe că totul este o minciună crudă, băiatul acceptă, prezentându-se în fiecare zi la peron pentru a-i liniști pe oamenii în mijlocul cărora crescuse.

În ziua în care ultimul tren este încărcat, Nico își vede propria familie împinsă într-un vagon de vite. Înțelegând că a fost manipulat să-i trimită pe toți cei dragi ‒ și întreaga sa comunitate ‒ către moarte, băiatul își jură că nu va mai spune niciodată adevărul.

Mitch Albom dezvăluie consecințele profunde ale războiului asupra spiritului uman, împletind poveștile a patru personaje cu ororile lagărelor de concentrare. Pe rând, Nico, bântuit de dorința de a fi iertat; Sebastian, fratele mai mare obsedat de răzbunare; Fannie, tânăra care trebuie să aleagă între doi frați; și Udo Graf, ofițerul nazist ale cărui minciuni odioase le-au distrus viețile, devin ecouri ale fragilității și complexității umane.

„Aceasta este o operă de artă profundă. Să vă zic că am trecut printr-un carusel de emoții citind Micul mincinos ar fi prea puțin. Am râs. Am plâns. M-am înfuriat. Am oftat. Fiecare parte a acestei cărți pune adevărul în prim-plan, ca toți cei care se îndoiesc de ororile Holocaustului să îl vadă. Faptul că aceasta este o lucrare de ficțiune este aproape incredibil. Pare real. Se simte real. Am crezut că este real. Mi-am reamintit de mai multe ori în timpul lecturii că nu este.” – Tremaine

„Mitch Albom este un autor care îți dă de gândit. Niciodată nu mă lasă să întorc pagina, fără să mă uit în adâncul meu. Îmi oferă o înțelegere mai profundă decât a mea și a celor din jur. Îmi dă cuvinte după care să trăiesc. Această carte este scrisă minunat. De o tristețe copleșitoare, dar plină de speranță.” – Linda

„Ador pur și simplu cărțile acestui autor. De fiecare dată, povestea sa oferă mult mai mult decât se vede la prima vedere. Da, nici eu nu știam că evreii din Grecia au fost persecutați, dar felul în care integrează această poveste într-un fir narativ despre iubirea de familie, pierdere și supraviețuire, cu tema subliminală a adevărului – ce înseamnă, ce înseamnă să-l pierzi și cum îți poate schimba destinul dacă o faci – este uimitor. Povestit din perspectiva Adevărului însuși, acest roman te va face să reflectezi, nu doar în timpul lecturii, ci și mult timp după. Mulțumesc, domnule Albom.” – Amy

Al șaselea simț: Sufletul

“Prea simplu de mine, sunt un scrib al tăcerilor, sunt un puști al soarelui aprins. Îmi pun deseori zăvor ochilor și-aștern eternitățile cuvântului, așa cum le simt. Poate că nu-s neapărat universal valabile, dar sunt imaginea unui zbor de neînfrânt. Sunt poetul care ascunde-n pălăria sa multă lumină. Sunt racul veritabil care n-a ezitat să-și pună întrebări și care a străbătut anii aceștia prin frumos și durere, cu inteligența la purtător, salvându-și de fiecare dată sufletul prin libertatea scrisului. Și-mi place tare că cei 35 de ani ai mei, în care-am studiat, am căutat și-am întreprins, mi-au oferit libertatea de-a mă juca cu sentimentele și rimele. Cartea aceasta este o joacă de sentimente, de gânduri și poeme, un soi de reverență dedicată celei de al șaselea simț, SUFLETUL!

Am scris o carte despre fiecare dintre noi, cu diversitate și contraziceri, cu libertate și înverșunare, cu rațiune și sensibilitate. Nu e neapărat romantică și nici excesiv de siropoasă. Poate fi povestea oricui și cred că acesta este scopul unei scrieri – urma lăsată în cititor. Dacă ochiul pleacă din gândul tău cu indiferență, atunci ai ratat! Vreau să cred că am eliminat componenta indiferenței din ce scriu și chiar dacă nu reinventez eu ”roata unui nou univers”, măcar știu că-s o mică piesă din ceea ce poate atrage atenția și poate schimba percepții!” — NARCIS CONSTANTIN AVĂDĂNEI

Recenzii:

„Narcis Avădănei e un tip așa cum ți-ar plăcea să întâlnești. Modern și clasic în același timp, temperat și exuberant, generos și politicos, plin de idei. Muncește pe rupte și nu se laudă cu asta, dar scrie cu încredere și talent, zi de zi, fiind un autor cu care ai vrea sa te împrietenești.” — DANIELA ZECA BUZURA

„Narcis Avădănei este, dincolo de poezie, dincolo de un bun scriitor și realizator de televiziune, un suflet muzical. Capacitatea sa de a da nuanță, imagine, emoție și trăire sunetului, este formidabilă! Rar mi-a fost dat să găsesc un poet atât de inspirat în a scormoni în propriul suflet și a pune unui cântec haina cea mai potrivită. Acesta este Narcis, poetul cu pălărie, un veșnic romantic al frumosului!” — JOLT KERESTEL

„Toate gândurile lui Narcis au împachetarea perfectă spre a aluneca ușor catre sufletele noastre : sunt clare, sunt iscusit exprimate, sunt împanate cu umor. Prin toate cele adunate în carte, Narcis dovedește că nu a trăit degeaba : că a ținut ochii deschiși, urechile ciulite, mintea desferecată. Iar poezia asta este adâncă și limpede, frumos curgătoare și romantică!” — MARINA ALMĂȘAN

„Cu fiecare filă din această carte ne rezidim. Prin fiecare cuvânt pe care îl străbatem, devenim alt eu. Care ne reclădește sinele! Ne reconstruiește anatomia sufletului. Cuvintele lui Narcis Avădănei, versuri sau proză, restaurează lumina! E destul să ne lipim tâmpla de această carte!” — ADRIAN ARTENE

Binecuvântate ne fie dorurile

Binecuvântate ne fie dorurile – Carmen Voinea-Răducanu

Binecuvântate ne fie dorurile este, înainte de toate, o colecție de doruri, trăite și suferite, pe care autoarea le așază sub lentila pătrunzătoare și capricioasă a societății și a cutumelor ei, bune sau rele deopotrivă.

Este o radiografie pe suflet deschis care ne amintește că dorul, în esența sa, nu este o lipsă, ci o reîntregire a sinelui cu reminiscențe ale celor îndepărtați, apropiați, imperfecți, minunați, ridicoli uneori, loviți de soartă sau buni ca pâinea caldă. Binecuvântate ne fie dorurile de oameni, pentru că ele ne amintesc cine am fost, cine suntem și cine putem deveni.

„Carmen Voinea-Răducanu știe că nu este singură în demersul ei, că există în oceanul omenirii insule iubitoare de frumos. Poate neterminate, poate fără putere, poate triste, poate știrbite pe alocuri, poate mai modeste decât se cuvine, dar care știu într-adevăr ce este viața și o pot prețui la adevărata ei valoare. Aceste insule se numesc încă Oameni…” – Loreta Popa, autoarea cărții Scrisori pentru Ema

Ființe stranii

„Nu era un animal, poate nici chiar o ființă umană. Arăta ca un înger frânt, pierdut, ignorat.”

În Anglia anului 1781, William Burton, un tânăr nobil, trăiește o întâlnire stranie a cărei intensitate îi va marca și schimba viața. Hotărât să aducă alinare celor pe care lumea nu îi considera ființe umane, William pornește într-o călătorie dificilă pentru a studia și a dobândi cunoștințele medicale de care avea nevoie pentru a-i ajuta pe cei renegați de societate: oameni-lup, albinoși, femei cu două capete.

Prietenia, dragostea și hotărârea vor deveni aliații săi împotriva unei lumi bizare și crude, unde adevărata diformitate se ascunde adesea în gândurile și inimile unor oameni în aparență normali.

O poveste despre putere, frică și umanitate, și despre cât de înfricoșătoare poate fi uneori normalitatea, acest roman ne invită să descoperim poveștea neștiută a ființelor stranii și să îi privim cu mai multă empatie pe cei marginalizați și diferiți.

„O narațiune superbă... captivantă și plină de profunzime. Guillermo Arriaga poate provoca orice, dar nu indiferență. Un portret minunat.” - Roxi