Pe măsură ce își construiește puntea către inconștient, figura feminină centrală a basmelor, domnița, parcurge un labirint complicat de relații interioare și exterioare. Confruntarea ei cu animusul are loc sub multiple forme: un tată devorator și incestuos, mirele demonic, prințul frumos, o mamă androgină, un turn rece și întunecat sau conflictul cu mama vitregă malefică. Pericolele și capcanele pândesc în timp ce conștientul feminin se luptă să realizeze o legătură cu inconștientul masculin. Domnița este femininul nedezvoltat, iar fructul promis al luptei sale cu animusul este coniunctio. 

Volumul al III-lea al Operelor Complete reprezintă o capodoperă de erudiție transculturală combinată cu insight psihologic pătrunzător, dar și un tratat impresionant de clarificator. Cu perspicacitatea și meticulozitatea ei obișnuită, von Franz culege nenumărate motive de basm pentru a revela multiplele fațete ale aventurii domniței.

Marie-Louise von Franz (1915–1998) a urmat cursurile Universității din Zürich, participând în același timp la conferințele susținute de C.G. Jung la ETH. La mai puțin de un deceniu de la întâlnirea cu Jung, von Franz și-a luat doctoratul în filologie clasică și a început să-și desfășoare activitatea în domeniul psihanalizei. A devenit analistă jungiană şi specialistă în interpretarea manuscriselor alchimice, numărându-se printre cei mai importanți discipoli şi colaboratori ai lui C.G. Jung. A publicat peste 25 de cărți, multe dintre ele dedicate interpretării basmelor, şi a avut un rol important în fondarea Institutului C.G. Jung din Zürich.

La Editura Trei au mai apărut: Interpretarea basmelor, Opere complete vol. I, Simboluri arhetipale în basme. Profanul și magicul și Opere complete vol. II, Simboluri arhetipale în basme. Călătoria eroului.

 „Așa cum figura animei ocupă o poziție centrală în cadrul psihicului masculin și poate chiar să preia imaginea principală a unui întreg basm, găsim ca paralelă, mai ales în poveștile care ilustrează probleme specifice pentru psihicul feminin, o figură masculină pe care Jung a numit‑o animus. Această imagine arhetipală ar putea fi descrisă ca acumularea tuturor experiențelor femeii cu bărbatul, ba chiar mai mult, include experiențe care nu sunt trăite în lumea exterioară, ci în componenta masculină interioară a psihicului feminin. Animus este un simbol și o forță motorie a vieții spirituale.”

Marie-Louise von Franz