Marturii asupra unui veac zbuciumat

Nicolae Mărgineanu este unul dintre cei mai mari psihologi români, care a avut un rol esențial în retrocedarea integrală a Ardealului după cel de-al Doilea Război Mondial, autor a 12 cărți de psihologie, arestat și condamnat de regimul comunist din România la ani grei de temniță.

Mircea Miclea:„O expresie nu numai a ceea ce a făcut istoria din om, ci, mai ales, a ceea ce a făcut omul Nicolae Mărgineanu din ce a făcut istoria cu el.” 

Daniela Mărgineanu-Țăranu: „Manuscrisul memorialistic al profesorului Nicolae Mărgineanu însumează peste 700 de pagini dactilografiate și cuprinde perioada studiilor de la Blaj și Orăștie, a specializărilor în universități din Germania, Franța, Anglia, Statele Unite, precum și a evenimentelor din timpul și de după încheierea războiului, inclusiv a perioadei de peste șaisprezece ani de detenție politică (1948–1964).

La data redactării (1978), Nicolae Mărgineanu nu spera într-o publicare imediată a paginilor sale, document de mare interes științific și politic, dar, mai ales, de conduită morală.

Editura Școala Ardeleană publică acum această a treia ediție completă și revizuită (în ordine cronologică), după cea parțială (Editura Dacia, 1991) și cea din 2002, apărută sub egida Fundației Culturale Române. Ediția în limba engleză, Witnessing Romania’s Century of Turmoil. Memoirs of a Political Prisoner, a fost publicată în 2017, la University of Rochester Press, în traducerea lui Călin Coțoiu și sub coordonarea reputatului profesor și istoric Dennis Deletant.”

Mircea Miclea: „Cartea lui Nicolae Mărgineanu poate constitui un excelent studiu de caz despre memoria autobiografică. Câțiva ani de formare profesională postuniversitară și stagiile în străinătate au constituit hrana lui spirituală pentru ceilalți șaisprezece ani de pușcărie. Probabil că i-a rememorat și i-a povestit de zeci și sute de ori; i-a visat și i-a retrăit prin carcere și închisori. Așa au ajuns să ocupe un spațiu mult mai mare în mintea lui și să transpară în scrierea memoriilor. Geografiile interioare au devenit mai reale și mai întinse, compensând geografia mizeră a spațiului concentraționar.

Mărturie despre oameni și întâmplări dintr-un veac zbuciumat, cartea lui Nicolae Mărgineanu este, mai întâi de toate, o mărturisire despre sine însuși. Ea arată cum poate fi învinsă asprimea realului prin mobilizarea forțelor sufletești. Din închisoare, Mărgineanu a ieșit învingător!”

Dennis Deletant: „Memoriile lui Nicolae Mărgineanu constituie un adaos unic și neprețuit la literatura de limbă engleză care are ca temă experiența deținuților politici nu numai în România comunistă, dar și în statele autoritare, în general. Acestea folosesc, sub aspect grafic, experiențele de încarcerare ale autorului (1948–1964) pentru a scoate în evidență abuzul arbitrar de autoritate în România comunistă, precum și curajul său de a-și menține integritatea morală și demnitatea în fața nedreptăților. Cu toate acestea, recursul la memorie depășește suferința sa postbelică, oferind o relatare plină de nostalgie și sensibilitate a episoadelor din tinerețea autorului petrecută în Ardeal, în perioada anilor 1916–1918.”

Nicolae Mărgineanu: „Avantajul, marele avantaj al intelectualului, ajuns la închisoare, acesta a fost: bogăția vieții sale, care-l făcea să-și ajungă sieși și să nu se simtă singur oriunde s-ar fi aflat. Aceste condiții criminale, inimaginabile prin neomenia lor, le-am putut suporta tot numai cu această retragere în propria noastră conștiință, unde găseam suficientă liniște sufletească ca să nu ne pierdem încrederea în noi. În oameni și în noi. Și în dreptatea în lume, care, în cele din urmă, trebuie să vină. Aceleași condiții neumane au fost însă suportate mult mai greu de muncitori care, după câteva zile, își pierdeau echilibrul psihic și se prăbușeau. Sau acceptau condițiile ofițerului politic de a îndeplini funcțiunea de turnător! Tăria de caracter a țăranilor a fost mai mare, dar, obișnuiți cu orizontul larg al spațiului mioritic cântat de Blaga, la claustrare nu rezistau nici ei și se prăbușeau. Intelectualul singur a rezistat la toate neomeniile!”

BIOGRAFIA AUTORULUI: NICOLAE MĂRGINEANU (n. 22 iunie 1905, Obreja, comuna Mihalț, județul Alba – d. 13 iunie 1980, Cluj)

STUDII: Licențiat (1927) și doctor (1929) în filosofie, având ca principală specializare psihologia, cu mențiunea Magna cum laude, în cadrul Universității din Cluj. Docent în psihologie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din Cluj (1931). Studii de specializare la Universitățile din Leipzig, Berlin și Hamburg (1929), Sorbona– Paris (1935) și Londra (1935). Cercetător științific în calitate de bursier al Fundației Rockefeller la Universitățile Harvard, Yale, Columbia, Chicago și Duke (1932–1934).

ACTIVITATEA DIDACTICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ: Preparator (1926–1928), asistent (1928–1936) și șef de lucrări (1936–1938) la Institutul de Psihologie al Universității din Cluj. Conferențiar de psihologie aplicată la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din Cluj (1938–1947). Profesor suplinitor de psihologie și director al Institutului de Psihologie, Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din Cluj (1938–1942). Director al Laboratorului Psihotehnic din cadrul Ministerului Muncii din Cluj, cu sediul temporar la Sibiu (1941–1943).

DEȚINUT POLITIC (1948–1964)

ACTIVITATEA POSTDETENȚIE: Documentarist la Biblioteca Academiei din Cluj (1965–1969). Cercetător științific principal, gradul II, la Institutul de Științe Pedagogice, însărcinat cu direcția Filialei din Cluj (1969–1971). Profesor suplinitor, cu sarcini de cercetare științifică, la catedra de psihologie a Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1971–1980). Profesor invitat la Universitatea din Bonn (1971). Profesor invitat la Universitatea din Hamburg (1972). Invitat al Fundației Rockefeller din SUA, pentru anii 1979–1980.

Se întoarce în țară când medicii americani confirmă diagnosticul de cancer.

Se stinge din viață pe 13 iunie 1980, la Cluj.

Este ales membru post-mortem al Academiei Române.

LUCRĂRI: La Editura Institutului de Psihologie al Universității din Cluj au apărut: Psihologia exercițiului, 1929, 158 p.; Psihotehnica în Germania, 1929, 88 p.; Psihologia configurației (în colaborare cu L. Rusu, A. Roșca, D. Todoran), 1929, 176 p.; Psihologia germană contemporană, 1930, 350 p.; Psihologia învățării, 1931, 180 p.; Psihologia franceză contemporană, 1932, 320 p.; Elemente de psihometrie, 1938, 376 p.; Analiza factorilor psihici, 1938, 216 p.; Psihologia persoanei, ediția I, 1940, 570 p.; ediția a II-a, 1941, 574 p.; Psihotehnica în marea industrie, 1942, 156 p.; Psihotehnica, 1943, 504 p.

La alte edituri au apărut: Problema evoluției, Editura Societatea de Mâine, Cluj, 1931, 84 p.; Natura științei, Editura Științifică, București, 1969, 504 p.; Sub semnul omeniei, Editura pentru Literatură, București, 1970, 304 p.; Psihologie și literatură, Editura Dacia, Cluj, 1970, 350 p.; Orientare școlară și profesională – coordonator științific și autor a cinci capitole, cuprinzând aproximativ 100 p., Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, 350 p.; Condiția umană. Aspectul ei bio-psiho-social și cultural, Editura Științifică, București, 1973, 650 p.; Psihologie logică și matematică, Editura Dacia, 1975, 350 p. (lucrarea dezvoltă lecțiile ținute la Universitatea din Bonn, în calitate de profesor invitat); Amfiteatre și închisori, Editura Dacia, Cluj, 1991, 260 p.; Psihologia persoanei, ediția a III-a, Editura Științifică, București, 1999, 600 p.; Psihologia adâncurilor și înălțimilor, Editura Presa Universitară Clujeană, 1999, 215 p.; Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002.

A publicat, de asemenea, un număr de aproximativ 35 de articole în reviste de specialitate și de cultură generală, plus aproximativ 25 de teste și chestionare, fișe de observație, aplicate în școli și uzine.

A fost publicat în mai multe limbi străine: Beiträge zur Psychologie der Übung, Zeitscher. F. Angew. Psychol. 39, 1931, pp. 491–530; La théorie des facteurs, L’Ann. Psychol., Paris, 25, 1934, pp. 50–84; Les facteurs psychologiques, L’Ann. Psychol., Paris, 25, 1934, pp. 85–102; La nature de la loi scientifique et ses conditions d’exactitude, Paris, Alcan, volum omagial, dedicat lui P. Janet, 32 p.; Logical and Mathematical Psychology, Editura Presa Universitară Clujeană, 1997, 316 p.; Depth and Height Psychology, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, 218 p.

Cuprins

Prefață de Profesor univ. dr. MIRCEA MICLEA

Prefață la ediția în limba engleză de Profesor emerit DENNIS DELETANT

Notă asupra ediției de DANIELA MĂRGINEANU-ȚĂRANU

Cuvânt-înainte de NICOLAE MĂRGINEANU

ÎNCEPUT DE DRUM

     La Blaj

     La Orăștie

STUDENT LA CLUJ

STUDIILE DE SPECIALIZARE

     Universitatea din Leipzig

     Universitatea din Hamburg

     Universitatea din Berlin

     Examenul de docență

CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC AL FUNDAȚIEI ROCKEFELLER

     Universitatea Harvard

     Universitatea Yale

     Universitatea din Chicago

     Universitatea Columbia

     Din nou la Universitatea din Chicago

     Peisajul științific, cultural și social-politic al Americii

     La Universitățile din Londra și Paris

LA CATEDRA ȘI INSTITUTUL DE PSIHOLOGIE DIN CLUJ

DEMOCRAȚIE ȘI DICTATURĂ

     Repercusiunile crizei politice internaționale

     Atentatul împotriva rectorului Goangă

     Dictatul de la Viena

NEBUNIA LEGIONARĂ

GUVERNAREA MAREȘALULUI ANTONESCU

SUB OCUPAȚIA STALINISTĂ

     Asociația Româno-Americană

     Conferințele despre SUA

     Dr. Petru Groza

     Demiterea mea din Universitate

NĂPASTA

     La Malmaison

     La Ministerul Afacerilor Interne

     Procesul

CALVARUL

     La penitenciarul din Aiud

     Din nou în arestul Ministerului de Interne

     La Jilava

     Din nou la Aiud

     Iarăși la Jilava

     La penitenciarul din Pitești

     La penitenciarele din Dej și Gherla

CORPUS DE NOTE LĂMURITOARE realizat de ALIN MUREȘAN

Bibliografie selectivă pentru Corpusul de note lămuritoare

Biografia autorului