In cautarea memoriei

În căutarea memoriei este, pe de o parte, povestea descoperirilor care, de-a lungul mai multor decenii, au contribuit la nașterea „noii științe a minții”, cum o numește autorul, rezultată din fuziunea psihologiei behavioriste, psihologiei cognitive, neuroștiințelor și biologiei moleculare. Este istoria unei științe care încearcă să explice memoria și alte aspecte ale minții omenești din punct de vedere biologic, propunându-și în același timp să înțeleagă mai bine și să trateze afecțiuni psihice precum depresia, schizofrenia sau tulburările asociate procesului de îmbătrânire. Pe de altă parte, este povestea unui om care în copilărie fuge în Statele Unite ale Americii din Viena ocupată de Hitler, pentru ca, la maturitate, să fie atras pentru totdeauna de tainele neurobiologiei, dar și de psihanaliză. „Nimeni altcineva nu ar fi putut s-o scrie. Știința este văzută prin prisma unei vieți bogate în evenimente și, în același timp, binecuvântate.” (Antonio Damasio) „Scrisă cu talent și grație, această excepțională carte a unuia dintre cei mai de seamă experți actuali în știința minții va fi citită cu încântare atât de publicul larg, cât și de studenți și cercetători.” (Elie Wiesel) „Pe lângă faptul că abordează principalele chestiuni care au preocupat gândirea occidentală de când Socrate și Platon au făcut primele speculații privitoare la natura proceselor mintale acum mai bine de două mii de ani, noua știință a minții ne oferă perspective practice care ne permit să înțelegem și să facem față unor probleme importante legate de minte, ce ne influențează viața de zi cu zi. Știința nu mai e domeniul exclusiv al savanților. A devenit parte integrantă a vieții moderne și a culturii contemporane. Aproape zilnic, în mass‑media se transmit informații de natură tehnică pe care, în mod normal, marele public nu le înțelege. Este esențial așadar ca toată lumea să aibă acces la cele mai bune informații științifice, iar acestea să fie prezentate într‑o formă clară, ușor de înțeles. Împărtășesc părerea actuală a comunității științifice că ne revine răspunderea de a‑i oferi publicului asemenea informații.” (Eric Kandel)