Geografia gandirii

Când psihologul Richard E. Nisbett le-a arătat o scenă subacvatică animată studenților lui americani, aceștia s-au concentrat pe un pește mare care înota alături de pești mai mici. În schimb, observatorii japonezi au comentat asupra mediului din fundal – iar diferitele moduri de a vedea sunt un indicator al diferențelor cognitive profunde între occidentali și extrem orientali. După cum Nisbett demonstrează în Geografia gândirii, oamenii gândesc – și chiar văd – diferit lumea din cauza ecologiei, a structurilor sociale, a filosofiei și a sistemelor educaționale diferite, care datează din Grecia și China antice. Geografia gândirii documentează cercetările fundamentale ale profesorului Nisbett în psihologie culturală, abordând întrebări precum:

• De ce excelau vechii chinezi la algebră și aritmetică, dar nu la geometrie, precum grecii ca Euclid?

• De ce li se pare atât de greu extrem-orientalilor să distingă un obiect din mediul care îl înconjoară?

• De ce învață copiii occidentali mai repede substantivele decât verbele, când în Asia de Est situația este inversă?

Într-un moment al istoriei în care nevoia de înțelegere și de colaborare interculturală nu a fost niciodată mai importantă, Geografia gândirii oferă atât o hartă pentru orientare, cât și un proiect de punte metaforică având drept scop să ne ajute să ne întâlnim la mijlocul drumului.