Egipt anul 318 î. Hr.
Deşi muncea de puţin timp în Casa Talmacilor, talentatul tânar Kel,
socotit peste măsură de înzestrat şi hărăzit unei frumoase cariere,
fusese însărcinat să se ocupe de documentele mai dificile. Dar, într-o
zi, săvârşeşte o greşeală teribilă, întârzie la slujbă, iar în momentul
când ajunge, îi găseşte morţi pe colegii săi şi pe bătrânul învăţat. Îşi
dă seama că asta s-a întâmplat din cauza papirusului cifrat pe care s-a
chinuit să-l tălmăcească. Papirus ce conţinea numele celor care au pus
la cale un complot împotriva regelui, dorind să-l ucidă. Probabil că
ucigaşii erau pe aproape şi stăteau la pândă. Drept urmare, Kel a luat
papirusul şi a fugit.
Oamenii trădaseră iarăşi. Domnind peste oraşul sfânt Karnak, preoteasa
împlinea ritualurile regale, înălţa edificii şi cârmuia un grup de
credincioşi pe care faraonul Amasis, deşi îndrăgea cultura greacă, îl
respecta. Încă de la întemeierea dinastiei saite, Egiptul de Jos se
deschidea spre lumea din afară şi accepta, pe zi ce trecea, decăderea
idealurilor şi a obiceiurilor.