Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu (resigilat)

Numele autorului cartii Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu s‑a pierdut in ano­ni­­mat. Se cu­noas­te, in schimb, numele uneia dintre cele mai asidue si mai atente cititoare a acestei carti – ni­meni alta decat ultima tarina a Rusiei, Aleksandra Feodorovna. Primise cartea cu putin inainte de cumpli­tele evenimente care aveau sa se abata asupra Rusiei. Din momentul cand a descoperit‑o, Aleksandra Feodo­rovna nu s‑a mai des­par­tit de ea pana la sfarsitul vietii. Dovada este jurnalul sfin­tei imparatese, in care gasim numeroase in­semnari referi­toa­re la Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu. In noiembrie 1917, pe cand se gasea in surghiun la Tobolsk, tarina ii scrie Annei Varubova: „Imi incep ziua cu cartea pe care mi‑ai daruit‑o acum sapte ani. Tin foarte mult la ea, gasesc in ea multe cuvinte de mangaiere”. Im­pa­rateasa aderase din toata inima la consideratiile si re­flec­tiile autorului, ramas necunoscut, asupra vietii, asupra cre­dintei si cailor care duc spre mantuire. Intr‑un alt caiet a in­semnat aceste cuvinte: „Credinta ni se va intari in vremuri de suferinta si incercari, daca ne vom da seama ca nu exis­ta nimic care sa nu aiba scop, ca nimic nu este intam­pla­tor sau facut pentru a ne vatama, ca totul este dinainte gandit, pentru a ne ajuta sa fim mai buni, pentru a ne trai viata din plin, mai fericiti”. Nu a fost o intamplare nici ca Aleksandrei Feodo­rovna i s‑a oferit in dar cartea Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu. Fara indoiala, purtarea de grija dumnezeiasca este cea care a facut ca aceasta carte sa se afle printre cartile cu continut duhovni­cesc pe ca­re Familia Imperiala a reusit sa le ia in sur­ghiun. Nu ne indoim ca pentru orice crestin aceasta scriere va fi un reazim si indrumar deopotriva de bun, la bine si la rau, ca pentru sfanta mucenita incoronata.