Cum sa ne marturisim la duhovnic. Despre pocainta si iertare

Înfricoşător este păcatul, dar încă și mai în­fricoşătoare este nepocăinţa… Diavolul ştie aceasta, iar după ce izbuteşte să‑l atragă pe om într‑un oarecare păcat, cu înzecite puteri se sileşte apoi să‑l îndepărteze pe cel păcătos de pocăinţă şi spovedanie. Două din­tre cele mai eficiente metode sunt amânarea şi ruşinea. Cel care amână pocăinţa nu face decât să ridice un zid între el şi Dumnezeu. Amânarea pocăinţei este precum amânarea tratării unei boli trupeşti care ajunge, astfel, de nelecuit... Cartea de față ne învață nu doar cum să ne mărturisim păcatele înaintea duhovnicului, înlăturând astfel cea mai importantă piedică din calea fericirii noastre de pe pământ și din veșnicie, după cuvântul Psalmistului: Fericiţi că­­­­rora s‑au iertat fărădelegile… (Ps. 31, 1), ci și cum să ne apropiem de Dumnezeu și de Biserică – această adevărată bolniță a su­fle­telor –, într‑o vreme în care păcatul îi este prezentat creștinului drept virtute.