Satul Hărmălaia este foarte mic, însă are o mulțime de copii. Pentru ei, Crăciunul este cea mai frumoasă sărbătoare și participă din tot sufletul la pregătiri. Fac turtă dulce (inimioare, steluțe și mai ales purceluși), cară lemne de foc cu sania (asta e cam plictisitor) și aduc brazi din pădure pentru a fi împodobiți. Sunt nerăbdători în Ajun (cine ar fi zis?) când trebuie să vină Moșul cu cadouri, și plini de veselie în ziua de Crăciun, când cântă, dansează, mănâncă bunătăți și se joacă în zăpadă până seara. De Crăciun e veselie mare la noi, în Hărmălaia. Până și vrăbiilor le e bine atunci, fiindcă le punem snopi de ovăz uscat să se ospăteze. Grăunțele sunt și pentru botgroși, și pentru alte păsărele flămânde. Și nouă, copiilor, ne e bine de Crăciun, ba chiar mai bine decât vrăbiilor. Hai să vă povestesc cum a fost anul trecut de Crăciun. Cu trei zile înainte, am făcut turtă dulce. Și ne-am distrat aproape la fel de mult ca în seara de Ajun. Aroma de turtă dulce a cuprins tot satul. O, ce bine e de Crăciun! Ce n-aș da să fie un pic mai des!