În Arta măcelăritului, Lindsey Fitzharris dezvăluie lumea șocantă a chirurgiei secolului al XIX-lea și arată cum a fost transformată aceasta de progresele introduse de teoria germenilor și de antisepsie între anii 1860 și 1875. Autoarea descrie amănunțit primele teatre de operații - deloc potrivite pentru cei mai slabi de înger - și chirurgii care, activând înainte de generalizarea anesteziei, erau apreciați pentru viteza și forța lor brută.

Acești pionieri știau că urmările unei operații erau deseori mai grave decât beteșugurile pacienților și erau nedumeriți de infecțiile persistente care mențineau cu încăpățânare rata mortalității la un nivel ridicat. Într-o perioadă în care operațiile erau cum nu se poate mai periculoase, în arenă a intrat un personaj neverosimil: un tânăr chirurg, quaker și melancolic, pe nume Joseph Lister, care avea să elucideze misterul și să schimbe cursul istoriei.

Fitzharris face o reconstituire dramatică a traiectoriei carierei lui Lister până în momentul în care acesta a lansat îndrăzneața afirmație potrivit căreia germenii sunt sursa tuturor infecțiilor și ei pot fi contracarați printr-un agent antiseptic aplicat pe răni. Ea ne face cunoștință cu contemporanii lui Lister – unii străluciți, alții de-a dreptul criminali – și ne poartă prin facultățile și spitalele sordide în care și-au învățat arta, prin morgile în care au studiat și prin cimitirele din care au furat cadavre. Sinistră și edificatoare, Arta măcelăritului celebrează triumful unui chirurg vizionar, ale cărui eforturi de unire a medicinei cu știința ne-au adus în lumea modernă.