Secretul

Mai tarziu in aceeasi zi, toata familia era foarte agitata: se pregateau sa plece cu totii in vacanta la mare. Cand a auzit una ca asta, Purcelus s-a repezit sa se ascunda sub dulap cu un guit disperat. Dupa ce Evi l-a tras cu forta la lumina, porcul s-a prefacut ca e bolnav, doar-doar l-or lasa acasa.

- Ce este, porcusorule nervos, nu vrei sa mergem la mare? l-a intrebat cu ingrijorare Evi.

- Groooh! Nu vreau sa mergem nicaieri, i-a raspuns porcusorul ragusit.

- Imi pare rau, dar trebuie, mami si tati au platit deja avionul si hotelul. Iar tu poti sa mergi gratis, daca dormi cu mine in pat si promiti sa nu ceri prea multa mancare. N-as vrea sa plec fara tine... esti prietenul meu cel mai bun! i-a spus Evi strangandu-l pe porcusor in brate de erau sa-i sara ochii de la locul lor.

- Pot sa-ti spun un secret? a intrebat Purcelus cu o voce mica de tot.

Normal.

- Mi-e frica sa zbor cu avionul, a marturisit Purcelus cu nasul ascuns in umarul lui Evi.

- Aaaa, am inteles. Si mie mi-a fost frica inainte sa zbor prima oara. Dar acum imi place mult de tot. Stii cum mi-a trecut frica?

- Ai baut un sirop special care vindeca. Frica?

- Vai, purcelule, nu exista asa ceva. M-a tinut mama de mana si mi-a povestit pas cu pas tot. Am avut incredere in ea si totul a fost bine. Asa o sa facem noi. Te tin in brate sau de codita si o sa ne super distram! i-a promis Evi.

Bine, dar sa nu mai spui nimanui ca mi-e frica de avion, l-a rugat porcusorul, unindu-si copitele din fata in forma de palme care se roaga.

- Porcusorule, n-o sa spun nimanui. In afara de mama si de tata. Ei trebuie sa stie tot ce stiu eu.

- Groooh, n-ai putea pastra doar acest mic mic secret?

- Nu, porcusorule, imi pare rau. Copiii nu trebuie sa aiba secrete(...)