„Brâncuși, în unele dimensiuni, un sfânt”, scria Ezra Pound. Pornind de la această frază, Dana Oprica ne poartă spre izvoarele tăcerii brâncușiene: dealurile Olteniei, unde oamenii muncesc mult, vorbesc puțin și tac ca să vorbească cu Dumnezeu; atelierul parizian, unde piatra îi „spune” sculptorului ce are de făcut; întâlnirea cu Rodin, privirea lui Pound și a lui Modigliani asupra „sfântului” din Montparnasse.

Autorul împletește biografia, filosofia și poezia – de la Pitagora și Vitruviu la Blake și Rubén Darío – pentru a ne apropia de esența unei opere care a schimbat sculptura lumii. Nu este o carte despre forme, ci despre tăcerea din care formele se nasc.

Ediție aniversară la 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși (1876–2026), singurul album în limba română publicat în ultimii ani, autorizat de moștenitorii maestrului, ilustrat cu viața și opera sculptorului. Prefață de Aura Christi. Eseu critic de Luiza Barcan. Peste 200 de ilustrații.

Un demers incitant și necesar pe marginea operei și vieții brâncușiene, publicat de Editura Ideea Europeană în Anul Constantin Brâncuși, când se sărbătoresc 150 de ani de la nașterea marelui artist care a revoluționat sculptura modernă.

Cartea Danei Oprica, ilustrată cu o bogată iconografie, este însoțită de studiul „Tăcerea lui Brâncuși și interogațiile Danei Oprica” semnat de unul dintre cei mai prestigioși critici, teoriticieni și istorici de artă, scriitoarea Luiza Barcan, și de poeta Aura Christi, cu eseul ei intitulat „Grădina lui Brâncuși”.

„Cartea Danei Oprica despre Constantin Brâncuşi are toate datele unui vast eseu dedicat biografiei, formării, devenirii şi gândirii mare­lui sculptor. Din perspectiva literatului, autoa­rea interoghează originea mitologică şi filoso­fică a principalelor opere brâncuşiene, stabileşte paralelisme, speculează atrăgător relaţia dintre marile mituri ale umanităţii şi sculpturile artis­tului oltean, dintre principalele religii şi creaţia lui Brâncuşi, accentuând, în chip firesc, asupra dimensiunii spirituale evidente în toată arta lui Constantin Brâncuşi. […]

Din perspectivă sentimentală, îndoiala Danei Oprica a fost însă înlăturată de dragostea pe care i‑o poartă creatorului ansamblului de la Târgu Jiu, cu umbra sa protectoare, care i‑a marcat scriitoarei tinereţea şi devenirea. Din perspec­tivă culturală, descoperirea surselor bibliografice a contribuit la validarea încercării Danei Oprica de a intra în intimitatea creaţiei lui Constantin Brâncuşi.” / dr. Luiza Barcan

„Să-l urmăm și noi cu smerenie, cum sugera Michelangelo, căci de lucrurile mari exclusiv așa ai șansa să te apropii. Să pășim după el prin grădinile vieții și operei sale, de o grandoare unică în istoria artelor lumii, operă regăsită în miezul cartierului Montparnasse sau în Muzeul Metropolitan de Artă, MoMA, Guggenheim New York sau Muzeul de Artă din Philadelphia, Institutul de Artă din Chicago, Muzeul de Artă din Dallas, Tate Modern Londra, să intrăm, apoi, în Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă al Craiovei, sau în alte focare de cultură ce păstrează lucrări ale marelui artist, atenți la fiecare muză ireală și atât de vie și concretă, totuși, sau cap de copil, sau pasăre-suflet, în zborul ei razant spre tăriile cerului. Dar înainte de toate să luăm câte o cuminetură din povestea acestui mare om, care s-a trezit într-o lume de a cărei stranietate era contrariat și fascinat, în egală măsură, și a iubit-o cum rar, tot mai rar se iubește, redescoperind-o la fiecare răscruce destinală și înzidindu-se de viu în labirintul frumuseții ei.

De unde forța? Și mirarea de unde?… O parte din răspunsurile la aceste întrebări le veți găsi în această carte, în acest discurs îndrăgostit.” / Aura Christi