De o jumatate de secol, in fizica fundamentala au aparut o multime de idei tentante (supersimetria, corzile etc.), dar nici una n-a fost deocamdata confirmata experimental. Neavand la dispozitie noi date experimentale la energii inalte, fizicienii teoreticieni s-au lasat calauziti de simtul lor estetic – o teorie trebuie sa fie frumoasa –, ignorand normele de obiectivitate ale cercetarii stiintifice. Asta le reproseaza in esenta Sabine Hossenfelder, ea insasi fizician teoretician, dezamagita de starea de fapt din fizica fundamentala.

Rataciti printre formule e radiografia situatiei actuale dintr-un domeniu al fizicii – particulele elementare si cosmologia – si, in acelasi timp, o analiza fina a capacitatii noastre de a cu-noaste lumea prin mijloacele abstracte ale matematicii. Din discutiile Sabinei Hossenfelder cu mari fizicieni (Steven Weinberg, Frank Wilczek, George Ellis, Joseph Polchinski) vedem cat de subiectivi sunt in realitate oamenii de stiinta, cat de umana e stiinta, in ciuda imaginii pe care obisnuim sa ne-o facem despre ea.