Psihicul politic

Ce pot psihologia abisală și politica să-și ofere una celeilalte?

În Psihicul politic, Andrew Samuels arată cum călătoria interioară a analizei, psihoterapia și convingerile politice pasionate ale lumii exterioare sunt într-o permanentă conexiune. El vine cu o perspectivă psihologică asupra unor teme publice precum economia de piață, environmentalismul, naționalismul și antisemitismul. Dar, fidel țelului său de a pune în mișcare un proces de comunicare între psihologia abisală și politică, el expune de asemenea politicile ascunse conținute în figura tatălui, în trupul masculin și în problemele generale ale bărbaților. Deosebit de interesant este studiul internațional pe care îl realizează Samuels cu privire la comportamentul și demersul analiștilor, psihologilor și psihoterapeuților când pacienții aduc în cadrul clinic material cu un caracter inerent și direct politic. Rezultatele acestui studiu, inclusiv ce dezvăluie repondenții în legătură cu propriile atitudini politice, destabilizează orice prejudecăți și noțiuni preconcepute despre sensibilitatea politică a psihanalizei și psihoterapiei.

Andrew Samuels este psihoterapeut britanic și comentator recunoscut pe plan internațional pe teme sociale și politice din perspectivă psihologică. A lucrat cu numeroși politicieni, activiști și organizații politice din mai multe alte state ale lumii. Scrierile sale referitoare la figura tatălui, sexualitate, spiritualitate și etică s-au bucurat de apreciere pe scară largă. În decursul a peste 40 de ani, el a dezvoltat un amestec unic de postjungianism, psihanaliză relațională și umanism în abordarea activității clinice. Este profesor de psihologie analitică la Essex University. A publicat Jung and the Post-Jungians (1985), A critical Dictionary of Jungian Analysis (1986), The Plural Psyche (1993), Relational Psychoterapy, Psychoanalysis and Counselling și Passions, Persons, Psychoterapy, Politics (2014). Cărțile sale au fost traduse în 19 limbi.

Mai multe despre autor la: www.andrewsamuels.com

Sarcinile politice ale democraţiei moderne sunt similare sarcinilor psihologice ale terapiei şi analizei moderne. În ambele domenii, există o luptă între conştiinţă, eliberare şi alteritate pe de o parte, şi oprimare, reprimare şi credinţă omnipotentă în adevăruri finale, pe de alta. Procesele psihologice şi politice împărtăşesc un rezultat incert. În consecinţă, demarcarea dintre lumea interioară a psihologiei şi lumea exterioară a politicii nu are o existenţă permanentă.- Andrew Samuels