Romanul spune povestea lui Gunnar Kampen, un bărbat din Reykjavík care-şi petrece copilăria şi tinereţea sub semnul svasticii şi al cultului rasei germanice. Detaliul istoric dublează fantezia şarmantă cu care Sjón şi-a obişnuit cititorii, arătând că inocenţa naţiunii insulare e o iluzie şi că Răul – antisemitismul, naţionalismul, totalitarismele de orice fel – nu exclude prietenia, iubirea sau solidaritatea, ci dimpotrivă, se ascunde mai bine în spatele lor. „Un studiu cutremurător despre un islandez care aderă la ideologia supremaţiei rasei albe. O poveste care poate însoţi cu folos lectura operelor antifasciste ale lui Arendt sau Sartre.” (Publishers Weekly) „O carte ca o sabie de foc, răscolind şi punând în lumină cele mai întunecoase colţuri ale istoriei... Este intensă, plină de vitalitate, captivantă, scrisă cu o infailibilă măiestrie artistică şi cu subtilitate.” (Neel Mukherjee) „Povestea lui Sjón, bazată pe cercetările făcute asupra unui grup de neonazişti care a existat cu adevărat în Islanda, rezonează cu preocupările recente privitoare la recrudescenţa fascismului. Principalul mesaj e că majoritatea naziştilor erau oameni ca noi, «normali până la banalitate», şi că acţiunile lor aveau la bază afecte universale ca nevoia de apartenenţă. Acest mesaj funcţionează, evident, şi ca atenţionare.” (The New York Times)