Vârf de sezon

Într-o noapte de vară splendidă, acum douăzeci de ani, Tamara Drayton – o adolescentă de șaptesprezece ani cu probleme – a fost găsită plutind cu faţa în jos în piscina vilei de vis a familiei, undeva pe Coasta de Azur, lăsându-l pe Blake, fratele ei geamăn și mândria familiei, să adune cioburile unei încrederi sfărâmate.

Tot în urmă a rămas și sora lor, Nina, care, la doar cinci ani, a devenit cel mai tânăr martor chemat vreodată să depună mărturie într-un proces de crimă în faţa justiţiei franceze. Pentru că ea este singura care a văzut-o pe bona ei, Josie Jackson, împingând-o pe Tamara sub apă și ţinând-o acolo până când trupul ei a încetat să se mai miște. Sau cel puţin… asta crede că a văzut.

Douăzeci de ani mai târziu, amintirile Ninei s-au estompat, lăsând-o fără nicio certitudine despre ce s-a petrecut cu adevărat în noaptea aceea. Când se anunţă un nou documentar despre uciderea surorii sale, Nina vede în asta o ultimă șansă de a afla, în sfârșit, adevărul.

Dar adevărul are întotdeauna un preţ. Cine îl va plăti?

Desfășurat pe parcursul a două decenii, ce despart cele două veri de neuitat, Vârf de sezon este o explorare întunecată și sufocantă a fragilităţii memoriei, a forţei tenace a adevărului și a tuturor zonelor cenușii care se ascund între ele.

„Atmosfera hedonistă a sudului Franței, redată cu o scriitură strălucitoare – și un deznodământ la care nu te-ai aștepta niciodată." – Daily Mail

„True crime întâlnește Côte d'Azur... Alert, captivant și tăios." – Emily Layden, autoarea romanului Once More from the Top

„Bishop contopește toropeala verii cu poezia, în miezul unui thriller construit cu mare măiestrie." – Associated Press

„Pentru cititorii îndrăgostiți de Jeneva Rose și Lucinda Berry." – Library Journal

„O capodoperă absolută." – Sara Ochs, autoarea romanului The Resort

Marea m-ar picta în albastru

Cât timp marea rămâne albastră, există o parte din noi care încă mai poate spera.

Jihad Dabbagh are șaptesprezece ani și simte viața prin culori. Dar, după moartea neașteptată a mamei sale, toate nuanțele se sting. Copleșită de pierdere și neînțeleasă de tatăl ei, este trimisă la Academia Braxton, unde numele ei și hijabul o transformă într-o țintă, iar cei din jur o judecă înainte să o cunoască.

Refugiul ei devine un vechi caiet de schițe, făcut din lemnul unui copac din orașul natal al mamei sale, în Siria, o țară pe care Jihad o cunoaște doar din poveștile acesteia. Nu a mai pus mâna pe pensulă de peste un an, dar ajunge să dea formă culorilor durerii, suferinței și doliului ei, pictând povestea drumului mamei sale prin Siria.

Iar când arta ei apare, ca prin magie, pe zidurile New Yorkului, durerea pe care o ținea ascunsă zguduie un oraș întreg.

Citește această carte dacă:

-         Ai simțit cu tot sufletul emoția din bestsellerul Cât timp înfloresc lămâii și îți dorești o poveste mai intimă, mai caldă, mai aproape de doliu și identitate.

-         Cauți un roman care nu vorbește doar despre pierdere, ci despre felul în care iubirea se regăsește în limbă, mâncare, tradiție, povești și culori.

-         Îți dorești o carte cinematografica, cu imagini atât de vii, încât simți marea, rodiile, lemnul sirian și vopseaua de pe ziduri.

-         Îți plac romanele cu accente de realism magic, care pornesc dintr-o durere foarte reală și o transformă într-o poveste plină de simboluri, culori și frumusețe stranie.

Siria din spatele poveștii

Siria pe care Jihad o poartă în sânge nu este doar țara mamei ei, a Mediteranei, a rodiilor, a limbii arabe și a poveștilor spuse acasă. Este și o țară rănită de un conflict început în 2011, după protestele Primăverii Arabe, când milioane de oameni au fost smulși din casele lor, iar dorul de acasă a devenit, pentru multe familii, o rană dusă mai departe din generație în generație.

Această istorie nu apare ca o lecție, ci ca o absență care doare. O simți în felul în care Jihad moștenește o țară pe care o cunoaște mai mult prin povești, prin mâncare, prin rugăciuni, prin limba arabă și prin amintirile mamei sale.

Este o poveste despre ce rămâne după ce o familie pleacă: vinovăția de a fi în siguranță când alții nu sunt, sentimentul de a fi străin într-un loc care ar trebui să fie acasă și nevoia de a păstra vie o mamă, o mare și o țară întreagă prin artă.

RECENZII

„Am avut senzația că citesc o carte scufundată în albastru. Totul curge, totul doare, totul are o frumusețe stranie. O lectură memorabilă.” — Ala

„Dacă Cât timp înfloresc lămâii m-a făcut să sufăr pentru personaje, acest roman m-a făcut să stau în liniște cu propria mea tristețe. Zoulfa Katouh scrie cu o tandrețe devastatoare.” — Claire

„Am ales cartea pentru copertă. Am rămas pentru fraza care m-a făcut să închid cartea și să privesc în gol.” — Azanta

„Marea, rodiile, meduzele, culorile, toate par să aibă suflet în acest roman. E o poveste care nu te te acoperă încet, ca o apă adâncă.” — Yusra