Oaia neagra sau de ce uneori e bine sa fii rau

Aceasta este o carte despre sex, adictie, limbajul licentios si condusul cu viteza prea mare. Poate ca ne simtim vinovati pentru aceste vicii, deoarece am fost educati in spiritul ideii ca asumarea de riscuri este un lucru iresponsabil si rau. Dar chiar asa sa fie, oare? Psihologul Richard Stephens ne indeamna - cu argumente stiintifice - sa nu ne simtim vinovati pentru apucaturile noastre rele. Caci injuratul ne poate ajuta sa suportam mai usor durerea; practicarea sexului reduce stresul; alcoolul poate fi un lubrifiant al interactiunilor sociale; si numeroase alte lucruri considerate rele au beneficii ascunse. Un tur fascinant in lumea psihologiei stiintifice!

  Dr. Richard Stephens, laureatul premiului Ig Nobel pe 2010 pentru cercetarea sa despre injuraturi, este sef de lucrari la catedra de Psihologie, Universitatea Keele din Marea Britanie, unde conduce laboratorul de cercetare in psihobiologie al Scolii de Psihologi. A mai castigat premiul Wellcome Trust Science Writing 2014.

   Fragment din volum:

  “Dragoste si tigari

  Pana ajung adulti, majoritatea oamenilor au trecut deja prin experienta plina de adrenalina a dragostei romantice — starea in care tanjim sa fim una cu cel iubit. Putem estima cat de raspandita e dragostea gratie unor antropologi de la Universitatea din Nevada si Tulane, care au facut o analiza detaliat a documentelor scrise provenite din 166 de societati umane din toata lumea (vezi Jankowiak si Fischer, infra). Culturile variau de la cele de vanator-culegator din desertul Kalahari, din sudul Africii, pana la tribul Yanomami din padurile amazoniene, si de la pastorii arctici pana la cetatenii chinezi din dinastia Song din anul 1000 d.Hr. Indicii clare cu privire la existenta dragostei in aceste culturi cuprinde expresii precum „inimi puse pe jar”, „natura indragostita" si „eterna deznadejde a dragostei". Au descoperit ca 88% dintre culturile ale caror documente le-au analizat contin cel putin un exemplu care sa confirme dragostea romantica. Pentru culturile neincluse in acest procentaj era mai degraba o chestiune de lipsa de dovezi decat de dovezi in favoarea contrariului, fiindca nu existau culturi care sa impiedice sau sa interzica prin lege afectiunea romantica. Aceste cercetari arata ca dragostea apare in orice cultura peste tot in lume, deci este un aspect definitoriu al faptului de a fi om.

  Tinand cont de cat de raspandita este dragostea, este cat se poate de nimerit ca psihologia si alte ramuri ale stiintei preocupate de comportamentul uman sa inceapa sa faca studii referitoare la dragoste. In anii '70, psihologul Dorothy Tennov a inventat cuvantul „limerenta" pentru a descrie sentimentele intense de dragoste romantica in cartea sa „Love and Limerence: The Experience of Being in Love”. Termenul nu prea a prins in Iimbajul obisnuit — probabil fiindca nu are inrudire semantica; „limer", desi suna bine, nu e nimic altceva decat o alaturare arbitrara de silabe."