Mecanismul de restituire a bunurilor imobile preluate abuziv de statul roman comunist

Procesul de reafirmare legislativa a dreptului de proprietate privata, în special a dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate abuziv de catre statul român comunist, s-a dovedit a fi dificil de înfaptuit: dupa mai mult de 34 de ani de la adoptarea primului act normativ de restituire, suntem înca departe de finalizarea acestui proces, în pofida inflației legislative ce caracterizeaza acest domeniu.

Impactul social și juridic al procesului de reconstruire a proprietații private imobiliare deriva din faptul ca, la 22 decembrie 1989, regasim un drept de proprietate privata nimicit în conținutul sau, redus la veniturile din munca și la bunurile de uz și de confort personal, în vederea satisfacerii nevoilor materiale și culturale.

Inflația de reglementare în materia proprietații imobilelor preluate abuziv de catre statul român a determinat interpretari neunitare ale dispozițiilor legale, atât la nivelul autoritaților publice cu competențe în materia restituirii, cât și la nivelul instanțelor de judecata. Practica neunitara și dificultațile ivite în aplicarea procedurilor de restituire a imobilelor preluate abuziv au reprezentat cauze ale condamnarii repetate a României de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru încalcarea dreptului de proprietate consacrat de art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului și a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 parag. 1 din CEDO.

Dupa mai multe atenționari pe un ton din ce în ce mai grav, la 12 octombrie 2010, Curtea Europeana a declanșat procedura hotarârii-pilot împotriva statului român, în cauza Atanasiu c. România (30.767/05, 33.800/06).

Principiile astfel statuate de instanța europeana, dar și modul în care statul român, reprezentat de autoritațile publice locale și centrale, precum și de legiuitorul și judecatorul național, contureaza un nou drept la un bun. În egala masura, aceste principii extind noțiunea europeana autonoma de drept la un proces echitabil în componenta sa de acces efectiv la justiție. Așteptam ca, în evoluție, jurisprudența instanței de contencios european sa aplice vehement principiul egalitații de tratament al parților și cel al soluționarii procesului într-un termen rezonabil și în procesele care vizeaza eșecul statului român de finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv de statul român comunist.

Cuprinsul lucrarii

Lucrarea este prefațata de prof. univ. emerit dr. Valeriu STOICA și conține:

· analiza în detaliu a mecanismelor normative ale dreptului de proprietate privata imobiliara pâna la 22 decembrie 1989, care ne permite sa observam transformarile suferite de acest drept fundamental al omului: de la o recunoaștere constanta și o protecție aproape exagerata (1864 - 1948) la o diluare a lui în marea proprietate socialista și cooperatista (1948 - 1989);

· analiza principalelor acte normative adoptate în materia proprietații asupra imobilelor preluate abuziv de statul român comunist: Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 165/2013, astfel cum acestea au fost amendate în cei 34 de ani (1991 – 2025) de reglementare. Aceste acte normative formeaza nucleul legislației de restituire a proprietaților preluate abuziv – un veritabil drept comun în materie;

· analiza pe verticala a mecanismului de restituire a imobilelor preluate abuziv de statul român comunist, prin raportare la conformitatea acestuia cu dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului și cu dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 parag. 1 CEDO, astfel cum aceasta rezulta din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

·  remedii propuse pentru accelerarea finalizarii procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv de statul român comunist și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de întârzierea finalizarii acestui proces.

Puncte forte

Volumul ofera o radiografie ampla și actualizata a întregului cadru normativ și jurisprudențial privind restituirea proprietaților imobile preluate abuziv, de la Legea nr. 10/2001 pâna la cele mai recente modificari aduse Legii nr. 165/2013, explicate etapa cu etapa și susținute de exemple practice. Autoarea integreaza constant standardele Curții Europene a Drepturilor Omului – inclusiv hotarârea-pilot Maria Atanasiu și jurisprudența ulterioara – pentru a arata unde se suprapun sau se ciocnesc regulile interne cu exigențele Convenției. Analiza critica scoate în evidența blocajele administrative, termenele nerealiste și complexitatea procedurilor, propunând soluții de simplificare și de creștere a eficienței mecanismului de despagubire. Stilul clar, structura logica și îmbinarea teorie-practica transforma lucrarea într-un ghid indispensabil pentru orice profesionist interesat de dreptul proprietații și de conformarea la standardele europene.

Public ținta

Cartea se adreseaza în primul rând practicienilor dreptului – avocați, magistrați, consilieri juridici și funcționari implicați în comisiile de retrocedare – care au nevoie de argumente doctrinare și de jurisprudența comparata pentru dosarele lor. În egala masura, lucrarea este utila studenților, masteranzilor și doctoranzilor din facultațile de drept, precum și cercetatorilor interesați de evoluția proprietații în România.