Jocuri mortale (resigilat)

Hai să jucăm un joc! Ai 24 de ore să câștigi. Dacă nu respecți regulile, ea va muri. Dacă suni poliția, va muri. Dacă le spui ceva părinților tăi, ea va sfârși într-un mod îngrozitor. Ești pregătit?

Când află printr-un mesaj misterios că sora ei este răpită, Crystal Donovan se vede nevoită să accepte provocarea lansată de răpitor – să joace jocul care îi va promite eliberarea surorii sale. Crystal se avântă într-o cursă nebună și extrem de periculoasă, căci jocul e menit să-i ucidă prietenii… dar să-i salveze sora.

Viața atâtor oameni depinde de o alegere. Alegerea ei.

Crystal trebuie să facă o alegere imposibilă. Să-și salveze prietenii sau să-și salveze sora? Ar face orice să îi salveze pe toți. Ea nu este așa, ea nu renunță atât de ușor. În plus, poate schimba oricând regulile jocului dacă răpitorul nu este atent o fracțiune de secundă.

Dacă va găsi o cale, într-un final, o cale să-i salveze pe toți, iar răpitorul nu a făcut altceva decât să-i subestimeze gândirea strategică?

Fragment

“Voia să o ucid pe Akira. Kiki. Prietena mea cea mai bună. M-am gândit la cât suferise, luptându-se cu propria minte ca să mănânce fără să se gândească la faptul că mâncarea o transformă într-un monstru. M-am gândit la toate lucrurile frumoase pe care le crease, la tot ce mai avea încă de construit. M-am gândit la toate progresele ei, la curajul ei, la speranțele, visurile și bunătatea ei, care s-ar fi stins în timp ce dormea. Nici vorbă! Deveneam paranoică. Asta era prea mult. Dar uneori răspunsul te privește în față și nu ai altceva de făcut decât să-i întorci privirea. Testul. Negresele, apelul la 911. Aveam dreptate. Știam că am dreptate. Și puteam să opresc toate astea.”